… este de-a dreptul genial.
Privim spre intrarea Școlii Centrale din București – o știți, aia de pe la Icoanei. Ce trebuie să fie scris aici, pe frontispiciu? Ia, o mîzgăleală cu vopsea – „monument de arhitectură”; că nu ne-am fi prins de contrariu, altminterea.
Ce-o face, însă, cu adevărat monument? Poate neonul montat deasupra ușii: e cîș, strîmb, într-o rînă.
Halal! E mai mult Zoia Kosmodemianskaia decît „Școala Centrală”.
