Le-am încercuit cu galben, pentru a le scoate în evidență și am numărat 16. 16 locuri de afișat reclame, printre care:
→ panouri
→ schele metalice cu sau fără meshuri la data pozei
→ meshuri-gigant pe clădiri
→ bannere verticale pe stâlpi
Și nu am numărat chioșcurile de ziare și refugiile pentru pietoni din stațiile RATB, care au loc pentru display de reclame.
Ok, reclama e sufletul comerțului, dar în București și în România e o frenezie care a făcut reclamele outdoor să devină din ce în ce mai agresive, până în punctul în care sufocă spațiul public și agresează trecătorii. Nu există nicio logică a amplasării panourilor în această intersecție. Dacă s-ar dori să se civilizeze capitala, s-ar reglementa mult mai atent ce înseamnă spațiul publicitar și cum să fie expuse reclamele, dar nicio administrație bucureșteană din ultimii ani (Băsescu, Videanu, Oprescu, Firea) și nici salvatori autointitulați ai Bucureștiului n-au făcut pași concreți pentru a domoli nebunia publicitară. Cetățenii, la rândul lor, ignoră problema, fiind deja mult prea obișnuiți cu peisajul pestriț, dar situația e gravă.
De ce ne place să mergem în excursii prin afară? Pentru că putem respira pe spațiul public și – ce să vezi? – putem să admirăm clădirile, netransformate în simple suporturi pentru reclame. Hai să ne respectăm pe noi și să ne respectăm orașul și să cerem autorităților să ia măsuri! În clipa de față, agenda autorităților locale nu se suprapune cu agenda cetățenilor.
