[SEDIILE PARTIDELOR] Vila Filipescu-Brâncoveanu, sediul actual al PNL de pe Aleea Modrogan, e construită pe vechile moșii ale boierilor Filipești de către Alexandru Filipescu. Somptuosul conac e în centrul unei grădini vaste, care mai include un imobil pentru administrator, un grajd (transformat în garaj), două pavilioane și casa portarului. Practic, un minicastel cu toate dependințele. Filipescu n-a locuit niciodată în palat, a murit în 1916, înainte de finalizarea lucrărilor. Moștenitorul, Constantin Basarab Brâncoveanu, găzduia petreceri aici alături de soția sa în anii ’20-’30. Brâncoveanu a girat însă cu proprietatea niște împrumuturi bancare pe care nu le-a putut plăti la timp și Primăria Capitalei a intrat în posesia domeniului. O istorie ceva mai romanțată spune că domeniul a fost cumpărat în 1930, prin interpuşi, de regele Carol al II-lea pentru a o oferi amantei sale, Elena Lupescu, dar acest lucru nu e confirmat și rămâne la stadiul de legendă.
Imobilul și împrejurimile au fost preluate de regimul comunist. Imobilul și anexele au trecut în girja Gospodăriei Partidului Comunist, care le-a folosit în scopuri de protocol. După 1989, imobilul a devenit sediul Frontului Salvării Naționale (FSN), prin grija premierului de atunci, Petre Roman – atribuire ilegală, deoarece imobilul fusese inclus inițial pe lista unor clădiri ce urmau să fie închiriate unor societăți comerciale străine sau unor reprezentanțe diplomatice. FSN s-a spart în PDSR și PD, iar palatul a devenit sediul PD, ulterior PDL, actual PNL (după fuziunea PNL cu PDL). Recent, PNL a cumpărat clădirea de la stat.
E de neînțeles de ce partidele – cele mari, în principal – vor palate somptuoase, din moment ce au doar activități administrative de îndeplinit. Desigur, probabil e vorba de imagine și de cine are sediul mai luxos. Palatele astea ar fi trebuit să fie puse în circuitul public, fiind imobile reprezentative pentru Bucureștiul de acum un secol. Partidele pot închiria lejer etaje în extrem de multele clădiri de birouri.
