Hai să ne trezim la realitate și să înțelegem că Bucureștiul e în mare pericol de dezastru umanitar în eventualitatea unui seism ca în 1977. Sunt câțiva pași care ar trebui urmați:
1. Actualizarea listei imobilelor cu risc seismic ridicat.
2. Expertizarea urgentă a imobilelor de dinainte de 1977, dacă nu s-a făcut deja.
2. Modificarea legislației în domeniu pentru a permite evacuarea locatarilor din imobilele cu risc seismic ridicat și cazarea lor temporară în apartamente de la Primărie. În prezent, e nevoie de acordul tuturor locatarilor și asta se întâmplă rar. Majoritatea (50%+1) ar trebui să fie regula.
3. Renovarea locuințelor existente și construirea de altele noi deținute de Primărie, la standarde ok de locuit în ele cât timp se consolidează imobilele cu risc seismic.
4. Educarea populației, în acest moment la un nivel extrem de slab, referitor la ce să facă în caz de cutremur. A suna la 112 că ai atac de panică, de exemplu, nu ajută pe nimeni. Educarea se poate face prin campanii în media, în online, în școli și la locul de muncă.
Uite un exemplu: întrebată de un reporter de la TV pe stradă ce a făcut în timpul cutremurului de azi-noapte, o femeie pe la 60 de ani a spus: „Am ieșit pe balcon, nu mi-a fost frică, că Dumnezeu e mare.” – ăsta e nivelul.
