desigur, știți: în reclamă recursul la nostalgie face treabă bună.
… mie mi-i cam silă, însă, de treaba asta cu Gostatul. Or fi fost – cîndva, prin comparație – mezelurile zise „de Gostat” oleacă mai bune, dar nu într-atît încît să merite să ne-aducem aminte cu nostalgie de ele.
Luarea în derîdere a cozilor, însă… este o batjocură.
OMAGIU ÎNTOVĂRĂȘIT GUSTULUI PREAIUBIT este una din cele mai sinistre sloganuri publicitare pe care le-am auzit; și-am auzit destule.
Reclamele de prin oraș calchiază vechile postere sovietice; nu-s nici măcar pe specific românesc – că era greu de căutat prin almanahe vechi reclame al căror spirit să-l refolosim.
De cumpărat, n-am cumpărat: ghinion! – așa că nu știu cît de bune or fi.
