[RESPECTĂM ISTORIA] Monumentul lui Dinicu Golescu din București, uitat printre mașini parcate și blocuri.
Poate ai observat un monument pe colțul b-dului Dinicu Golescu cu str. Mircea Vulcănescu, lângă Gara de Nord. E chiar un ansamblu statuar dedicat lui Constantin (Dinicu) Golescu (1777-1830), boier și cărturar român. În 1827, împreună cu Ion Heliade Rădulescu, a pus bazele „Societății Literare” din București. Ședințele aveau loc în casele Golescu, pe Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei), devenite Palat Domnesc pe vremea lui Cuza și apoi înlocuite de Palatul Regal (azi Muzeu Național de Artă), în vremea regilor României.
► 1908: sculptorul Wladimir Hegel realizează monumentul Dinicu Golescu în colaborare cu sculptorii Carol Storck și Dimitrie Mirea, pe bulevardul cu același nume, la colțul cu str. G-ral Angelescu (redenumită Ștefan Furtună de comuniști, azi Mircea Vulcănescu). Monumentul îl reprezintă pe Dinicu Golescu și pe cei patru fii ai săi, Ștefan (1809-1874), Nicolae (1810-1877), Radu (1814-1882) și Alexandru Golescu (1818-1873). Ștefan, Nicolae și Alexandru au fost prim-miniștri ai României.
► 1944: zona Gării de Nord este bombardată de Aliați în primăvară. Monumentul Dinicu Golescu rezistă.
► anii ’60: linia b-dului Dinicu Golescu este redefinită cu blocuri moderne înalte, pe locul caselor bombardate în război. Monumentul Golescu este pus în umbră de construcțiile noi și masive.
► deceniul 2000-2010: monumentul Golescu este restaurat: soclul și bronzul sunt curățate, dar nu se realizează o amenajare înconjurătoare corespunzătoare
► prezent: blocurile au fost izolate termic și spoite strident, monumentul Golescu rezistă, dar se vede din ce în ce mai greu dintre mașinile parcate pe trotuar, pe lângă el
În București nu avem tradiția piațetelor pietonale unde să poți sta liniștit să te bucuri de oraș. Colțul ăsta de stradă era perfect pentru a crea o mini-esplanadă care să ofere vizibilitate monumentului Golescu (inclusiv adus vegetație, iluminat nocturn, etc.). Amenajarea interbelică era, în sensul ăsta, net superioară.
Totuși, pentru ca acest spațiu urban să nu mai fie ostil pietonilor, ar trebui interzisă parcarea acolo și ar trebui gândită o amenajare care să depășească sfera perimetrului din lateralul unui bloc. Mai lipseau un bătător de covoare lângă monument și niște tomberoane, să fie bine. De asemenea, zona e percepută ca una de tranzit (auto și pietonal), nu este atras nimeni să stea lângă monument, pe actuala configurație.
În loc ca primăria generală și primăriile de sector să inaugureze fel de fel de statui inutile, realizate doar pentru a toca banii contribuabililor pe ideile unor sculptori sau ale unor firme de casă, afiliate partidelor, ce-ar fi să punem cu adevărat în valoare monumentele vechi, autentice, pe care le avem în orașul ăsta?
