O ierarhie imposibil de realizat
Începutul fiecărui nou an expozițional stă sub semnul marilor evenimente ale anului recent încheiat. În zona cărților sau în atmosfera creată de filme și spectacole de teatru se fac adeseori topuri în această lună ianuarie, aflată în marginea foarte activă în retrospective a anului pe care îl supunem analizei. Anul 2015 a lăsat în urma lui, inevitabil, cel puțin în București, o serie de evenimente expoziționale semnificative. În arta vizuală, chiar și dacă ne restrângem la spațiul Capitalei este imposibil de realizat un top al celor mai grozave expoziții. Totuși, pentru această listă întrucâtva restrânsă, am păstrat destule expoziții pe care le-am găsit cel puțin interesante, fie datorită artistului pe care îl puneau în valoare, fie datorită conceptului curatorial. Și vom constata, că locurile menționate găzduind expoziții -sunt foarte diferite: unele sunt galerii particulare, altele, săli muzeale, destule sunt spații aflate încă sub egida UAP din România și în număr mic, dar valoroase și vitale, zonele alternative deschise artelor plastice. Încep aleatoriu, evident fără a ține cont de desfășurarea cronologică a evenimentelor, prin a trece în revistă, expozițiile care s-au centrat pe devoalarea unei singure personalități artistice. Arborele vieții de Alma Redlinger a adus pe simeze lucrări din anii 50, 60 și 70 ai artistei, importante lucrări de grafică care au completat imaginea operei plasticienei, piese emoționante prin suplețea construcției compoziționale.
Pictura de Alma Redlinger
La Conceptual Gallery, spațiu chiar în 2015 intrat în circuitul cultural, prezentarea aniversară Medi Wechsler Dinu la venerabila vârstă de 107 ani, ne-a scos la iveală printre altele, acuarelele artistei, piese dintre cele mai frumoase văzute de mine de-alungul anilor. Apoi, amintesc Complexul cultural de Teodor Graur, expoziție curatoriată de Erwin Kessler la Librăria Cărturești Carusel, care oferea un amestec antrenant de ludic și ironie. În viziunea unică a artistului am descoperit acum, ca și în alte dăți, o fabuloasă lume izvorâtă prin re-alcătuirile obiectelor vechi, tulburătoare reformulări vizuale. Sculptura și proiectele de monument ale lui Panaite Chifu, expuse la Biblioteca Academiei pe o durată foarte scurtă au provocat întâlnirea cu un artist vizionar, creator de structuri a căror existență este legată de muzică, lumină și apă.
Fotografie din personala lui Aurel Vlad -„Martor tacut” de la Galeria Galateea
La Galeria Galateea, Martor tăcut a fost proiectul personal al lui Aurel Vlad care a introdus privitorul într-un univers puternic de forme arhetipale. Constantin Popovici și seducția modernității, ampla prezentare de la MNAR a scos la lumină lucrările de grafică monumentală ale artistului dispărut dintre noi prematur, cu două decenii în urmă. Lucrările expuse au permis, chiar dacă, atât de târziu, îmbogățirea unui profil artistic deja fixat în memoria iubitorilor de artă. Menționez excelentul catalog al expoziției, rezultat și marturie elocventă a donației făcute de văduva sculptorului.
Păstrându-ne la același nivel al evenimentelor muzeale, MNAC -printr-o substanțială expoziție la Sala Dalles- ne-a introdus în preocupările din păcate, prea puțin cunoscute ale lui Alexandru Chira.
Imagine din expozitia „Colectia ca arhiva” de la MNAC reprezentand lucrari de Alexandru Chira, opere care au putut fi vazute in retrospectiva artistului de la Sala Dalles
La Elite Art Gallery, în fostul sediu din Str. Academiei, coloristul Virgiliu Parghel ne-a invitat să-l receptăm și în altă ipostază decât aceea de pictor. Oferindu-ne desene, schițe și crochiuri, în plus o instalație umanoidă de dimensiuni urieșești, Virgiliu Parghel își mărturisea public efervescența în planul artei.
Artistul Virgiliu Parghel in expozitia de la Elite Art Gallery
Într-un alt spațiu cu un mai diversificat circuit cultural, la Palatul Noblesse au putut fi vazute vreme de câteva luni în 2015, litografii de Matisse. Apreciem cu atât mai mult valoarea evenimentului cu cât nu putem subestima importanța contactului direct cu arta. Întâlnirea față în față cu obiectul artistic, nu va putea fi sub nicio formă anulat de existența, de altfel extrem de utilă a albumelor de specialitate al căror rol rămâne însă, fără doar și poate, unul de factură documentară.
Simeza la Palatul Noblesse cu litografii de Henry Matisse
La UNA Gallery ne-a încântat expoziția de ceramică Maraton raku prin aerul de prospețime pe care îl degaja, prin varietatea conceptelor sculpturale puse în ecuație.
Fotografie la Galeria Romana in expozitia „Cald si rece”; de la stanga la dreapta: Horea Pastina, Roxana Pasculescu, Cristian Ditoiu
Mizând pe artiști de top, Galeria Romană ne-a provocat anul trecut în câteva rânduri. Aici, mă limitez în a menționa numai expoziția Cald și rece, construită în jurul unei probleme de pictură, lucru neobișnuit în conceperea cu largă deschidere către public a unui eveniment vizual. De la această expoziție care avea 4 artiști în urmărire: Alexandru Ciucurencu, Mihai Horea, Horea Paștina și Cristian Dițoiu trec și remarc
Imagine din expozitia „Pasi spre lumina” de la Galeria Orizont
consistența manifestării Pași spre lumină organizată la Galeria Orizont de AFAPRR, amplă și eteroclită expoziție care sublinia importanța actului creator chiar și în zona aflată sub incidența limpede a canonului. Cu această expoziție a cărei existență s-a prelungit cu câteva zile și în 2016, îmi încep lista scurtă a manifestărilor de neratat și de care ne bucurăm până în martie a.c. Și aici, MNAR își dispută cu MNAC poziția pivilegiată într-o ierarhie imposibil de realizat. Colecția ca arhivă, respectiv personala
Imagine din expozitia „Colectia ca arhiva” de la Muzeul National de Arta Contemporana; in prim-plan instalatia artistica a Doinei Simionescu
Liviu Stoicoviciu mi-au captat categoric interesul: prima, prin dezvăluirea unui patrimoniu necunoscut, cea de a doua –Orașe imaginate, prin urmărirea coerentă a unui concept. Modulul repetitiv și rigoarea geometrică poate limitative ca formă la Stoicoviciu beneficiază pe pânză în pictură de o bogăție cromatică, fascinantă prin asocierea cu traseele constructive.
Fotografie de ansamblu in personala lui Liviu Stoicoviciu de la Muzeul National de Arta Contemporana
La MNAR pe de altă parte, semnalez Egal. Artă și feminism în România modernă, expoziție născută dintr-o gravă dezbatere socială. Tot aici, în planul graficii consemnăm expoziția Din atelierul lui Tonitza care ne amintește de militantismul acestui artist, cunoscut din păcate, doar fragmentar, chiar dacă extrem de iubit.
Fotografie din expozitia „Egal. Arta si feminism in Romania moderna” de la Muzeul National de Arta al Romaniei
Rămânând în spațiile expoziționale la MNAR, Arta românească veche 150+ ne prilejuiește întâlnirea cu duetul extrem de original Henry Trenk- Alexandru Odobescu prin care avem acces la o serie de mărturii despre locuri, mânăstiri și relicve alese de marele scriitor și imortalizate riguros de pensula pictorului.
Simeza din expozitia „Arta romaneasca veche 150+” de la Muzeul National de Arta al Romaniei
Închei lista restrânsă a expozițiilor care ne-au imprimat vervă, curiozitate și drag de artă, expoziții deschise în 2015, cu cea a Donației Șerbana Drăgoescu la Muzeul Colecțiilor de Artă, eveniment care ne propulsează într-un univers de o profundă expresivitate.
Bucurându-mă sincer de aceste expoziții, cum aș putea să simplific totul propunând o ierarhie?
Roxana Păsculescu, jurnalist Radio România Cultural
