FRUMOASA RISIPĂ A BUCUREȘTIULUI. Blocul Rosenthal, de la sediu BNR, la toaletă publică.

FRUMOASA RISIPĂ A BUCUREȘTIULUI. B365.ro continuă seria materialelor pe tema clădirilor și a spațiilor abandonate, în Capitală. Blocul Rosenthal, situat în inima Capitalei, cândva una dintre clădirile de prestigiu ale Bucureștiului, unul dintre sediile Băncii Naționale a României a devenit, în prezent, o ruină, folosită pe post de toaletă publică.

Blocul Rosenthal a fost construit înainte de cel de- Al Doilea Război Mondial, clădirea a fiind inaugurată în 20 decembrie 1938, după finalizarea lucrărilor, care au durat mai bine de trei ani.

Imobilul a fost ridicat de către Banca Națională a României, cu aproximativ 35 de milioane de lei, sub supravegherea arhitectului șef al băncii centrale, Radu Dudescu, cu scopul de a adăposti Casa de pensiuni, împrumuturi și ajutoare a funcționarilor BNR, alături de alte servicii ale băncii, potrivit TV City București.

Edificiul a rămas în conștiința bucureștenilor drept „Blocul Rosenthal”, datorită magazinului cu porțelanuri fine, numit Rosenthal, existent aici înainte de ridicarea imobilului de astăzi.

Situat în centrul Capitalei, pe Calea Victoriei 22, la doar câteva minute de Piața Universității, Blocul Rosenthal, monument istoric, este o clădire impunătoare, al cărei trecut este, însă, cunoscut de foarte puțin bucureșteni.

La inaugurare, blocul dispunea de un subsol pe două niveluri, birouri întinse pe cinci etaje, sală de conferințe la cel de-al șaselea nivel, o sală de sport la etajul șapte și bufet la etajul opt.

Parterul era rezervat spațiilor comerciale oferite spre închiriere. Era pentru prima dată când în București se construia o clădire cu prăvăliile retrase de la stradă, care permitea pietonilor să circule pe sub arcade.

Pasat de la o instituție la alta, an de an

După 1989, destinul clădirii avea să se schimbe dramatic.

Banca Națională a României a transferat imobilul către Bancorex, în 1990, iar după declinul băncii, Blocul Rosenthal face un adevărat „periplu”, de la o instituție la alta.

În 2000, odată cu întregul transfer de active, Blocul Rosenthal ajunge la BCR. Valoarea contabilă este de 190 de mii de dolari, de zece ori mai mică decât preţul zonei la acea vreme, potrivit Digi 24.

Direcția Generală a Vămilor preia, cu aceeași valoare, clădirea, în 2001.

După patru ani, DGV renunță la imobil, care este preluat de RA-APPS, care îl înscrie în contabilitate cu 285 de mii de euro deși ar fi valorat, potrivit prețului pieței de la acea vreme, 7,5 milioane de euro.

Ulterior, imobilul a fost transferat, în anul 2006, din administrarea Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), în proprietatea publică a municipiului București și în administrarea Consiliului General al Municipiului București (CGMB), prin protocolul 3080 din 17 martie 2006 după ce, anterior, Guvernul României a emis Hotărârea 1851/2005, prin care s-a aprobat trecerea unei secțiuni a imobilului la Primăria Capitalei.

Astfel, la acea dată, CGMB nu a primit întreaga suprafață a construcției, în condițiile în care 21,74 metri pătrați au rămas în administrarea RA-APPS. Consiliul General al Capitalei a solicitat, în 2012, preluarea acestei suprafețe. Hotărârea a fost adoptată în ședința Consiliului General al Muncipiului București din 31 iulie 2012.

Autoritățile cunosc situația dezastruoasă a imobilului

În expunerea de motive adresată Consiliului General, semnată de fostul primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, se arată că „întrucât restul construcției și terenul aferent în suprafață de 21,74 mp, a rămas în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Autonome – Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat, întregul imobil aflându-se într-o stare avansată de degradare, în scopul reabilitării se impune sistarea stării de indiviziune prin transmiterea secțiunii de imobil de la Regia Autonomă – Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat, în proprietatea publică a municipiului București și administrarea Consiliului General al Municipiului București, fapt care va putea permite intervenția asupra întregii construcții în vederea dezvoltării unor proiecte pentru municipalitate”.

Foto: vice.com

 

Viitorul clădirii, incert

Într-un răspuns la solicitarea B365.ro, Primăria Capitalei susține că, în perioada următoare, va fi propus un proiect de reabilitare a imobilului.

„Primăria Municipiului București va efectua anul acesta lucrări de punere în siguranță și, în perioada imediat următoare, Primăria Municipiului București va analiza și va propune spre aprobare Consiliului General al Municipiului București un proiect prin care acest imobil să fie reabilitat și modernizat”.

Cu toate acestea, nu se cunosc termeni concreți despre data la care acest proiect urmează a fi propus Consiliului General. Reabilitarea imobilului se află, momentan, la stadiul de idee.

Blocul Rosenthal rămâne, cel puțin momentan, o clădire în paragină, plină de gunoaie, cu mobilierul distrus în totalitate. Arcadele care reprezentau, cândva, o premiera în arhitectura Bucureștiului, sunt folosite, în prezent, pe post de toalete publice.

În clădire nu se desfășoară, în prezent, nicio activitate, suprafața de peste 7.900 metri pătrați zăcând nefolosită.

Din peisajul actual al Blocului Rosenthal, nimic nu mai amintește de destinația pentru care a fost construit, cea de sediu al unui serviciu al Băncii Naționale a României.

sursa-http://www.b365.ro/blocul-rosenthal_236597.html