Fugiți!

de Constantin Gheorghe

·

Tehnocrații la ei acasă. Pentru cei care cunosc Piața Amzei va fi mai simplu să înțeleagă despre ce voi povesti. Așa cum în fiecare oraș sovietic exista o stradă a ”Cosmonauților”, și, inevitabil, una botezată ”Lenin”, în fiecare locșor din București găsești câte un MegaImage, într-una din cele trei întrupări obișnuite ale lui. Ăsta din Amzei este un Non Stop.

Magazinul este mic, spațiul meschin, și au avut grijă isteții de la ”centru” să-l burdușească. Rafturi și frigidere pe lângă care te prelingi cu grijă, să nu dărâmi ceva. Nici vorbă să treacă două persoane, una pe lângă alta. Nu le-a trecut prin cap să monteze niște indicatoare, să știe onor fraierii care-i trec pragul cine are prioritate de trecere de la lactate la mezeluri, și de acolo la casă.

Acum imaginați-vă casele. La ieșire sunt trei, pe un perete, perpendicular pe ea. În stânga ieșirii, paralel cu vitrina, de fapt, în loc de vitrină(pe geam au lipit folie din aceea ce care se ”vopsesc” taxiurile, dar cu poze) mai sunt două. Spațiul dintre cele două și niște vitrine frigorifice cu produse congelate, continuate cu vitrine de la Coca Cola și Pepsi Cola, este separat pe mijloc cu o bară masivă, cromată. La casele astea două intri în dungă, așa de mic este spațiul. De partea cealaltă a barei se formează coada la celelalte trei case de marcat. Coadă care obturează vitrinele cu băuturi răcoritoare și cu apă minerală, dar și pe cele cu produse congelate. Dacă te-ai oprit să alegi ceva din vitrina aia, i-ai blocat pe micuți. . Iar ca să iei ceva de băut trebuie să-i dai la o parte pe cei care așteaptă să plătească. Una dintre case este, practic, ascunsă de vitrina frigorifică. Să pui cumpărăturile pe tejgheaua aia e aproape o imposibilitate.

Ei bine, de doi ani mă cert cu ei. Tema este aceeași: dacă tot n-au loc să-și pună frigiderele alea în altă parte, de ce nu le cer celor de la Coca și de la Pepsi vitrine cu uși culisante, nu batante? Măcar așa n-ar mai avea parte de reproșuri, înjurături și meciuri între clienți mai nevricoși. Ăia de la casele de marcat dau din umeri, ceva de genul: ”Noi suntem prea mici, noi muncim, nu suntem plătiți să și gândim!” Da, dar nici ăla de-i plătit să gândească, ”managerul” magazinului, nu se grăbește cu gânditul. Au schimbat de atâtea ori frigiderele de la celelalte raioane, deci se poate. Ei bine, numai cele două sunt de neclintit. Înțeleg, o fi o condiție a distribuitorilor, sau a producătorilor. Dar ăia nu vor să vândă? Pentru că nu doar să iei ceva din frigider e o aventură, ci și să îl încarci cu marfă e la fel de dificil. Și atunci se blochează, practic, toate cele trei case, rămânând cele două dispuse în spațiul ăla puchinos.

Ziceați ceva de salvarea prin tehnocrație? Fugiți!