Umor corporatist

de Constantin Gheorghe

De când idiotul ăla de Chiliman a distrus Piața Amzei, pentru orice fel de nimicuri trebuie să te cari la un hipermarket. Care și alea au ajuns vai, mama lor. Trecem peste asta. Și ajungem la Carrefor Orhideea. Unde mai fusesem și sâmbăta trecută, să-mi cumpăr ceva. Ei bine, nebunii au schimbat dispunerea raioanelor cu produse nealimentare peste noapte. Cumpărătorii se mișcau printre rafuri ca niște muște bete. Iar lucrătorii din magazin erau la fel de dezorientați precum clienții. În timp ce mă conversam cu un casier de la electronice pe teme de orientare ”turistică”, o tipă ca la vreo treizeci de ani întreabă, suav: ”Nu vă supărați, unde găsesc ceva de lipit, un adeziv?” La care tipul răspunde calm, cu siguranța celui care știe despre ce vorbește: ”O luați la dreapta, și după raionul cu scaune de birou găsiți adezivii!”

Acum, ori ăla de a făcut noua împărțire a magazinului are umor, ori i s-a părut logică succesiunea ”scaun de birou-adezivi”. Că ăștia de lucrează la birou au curul lipit de scaun, nu? Drept pentru care fac nevinovata remarcă de mai sus cu voce tare, și ne punem pe râs toți trei. Umor corporatist, ce pizda mă-sii!