Predicție: în 10 ani vom avea un București izolat termic aproape complet, spoit în culori stridente, iar identitatea orașului, reprezentată de clădirile vechi valoroase, se va dilua până în punctul în care n-o să mai recunoaștem stilurile de arhitectură sau când au fost construite clădirile.
Asta o să se întâmple dacă se continuă campania dementă în plină desfășurare de a “upgrada” imobilele vechi, unele dintre ele cu fațadele degradate sau considerate prea “bătrânicioase” de actualii locatari. Este cazul multor zone din oraș, unele istorice, care au devenit mozaicuri scârboase, unde incoerența e la ea acasă. Fiecare face ce vrea pe tarlaua lui, autoritățile ignoră ce se-ntâmplă.
→ #4 SFÂNTA ECATERINA 3 ←
Batjocorirea și distrugerea patrimoniului continuă fix lângă Piața Unirii. Casa de pe str. Sfânta Ecaterina nr. 3, sector 4 (a doua jumătate a secolului 19) – sus, 2 poze din 2012 (an notat cu verde), jos, 2 poze din 2014 (an notat cu roșu) – mai bate un cui în coșciugul identității urbane bucureștene.
Izolarea termică a “salvat” încă o casă veche, întâmplător aflată într-un perimetru care a scăpat la limită de demolările masive din anii ’80, dar nu a scăpat de “modernizarea” din 2013. Vorbim de o zonă liniștită din a doua parte a secolului 19, cu case frumoase, situate la poalele dealului Patriarhiei, chiar lângă nucleul orașului – Piața Unirii. Casa în cauză se găsește vizavi de Facultatea de Teologie și lângă biserica Sf. Ecaterina. Totul, în spatele blocurilor masive de pe b-dul Dimitrie Cantemir.
Până în 2012-2013, casa a zăcut abandonată, apoi a preluat-o o instituție de Stat: Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București. Ce-a făcut Administrația Spitalelor? S-a gândit că fațada neoclasică de secol 19 e veche și degradată, la naiba cu ornamentele expirate. Jos cu ele, jos toate! Au dispărut: capitelurile coloanelor pridvorului, detaliile frontonului, decorațiunile pridvorului și ancadramentele ferestrelor. Toate lucrate cu grijă acum mai bine de un secol.
După simplificare, fațada a fost placată cu polistiren expandat și spoită într-un gri-cavou. Treptele de la intrare au fost placate finuț cu gresie și a apărut o balustradă din inox, care se încadrează perfect în peisaj, dar și lămpi în pridvor, prinse de perete. Ca o ironie, s-a menținut vechea feronerie – vezi gardul. Păi bine, statule, puteai să bagi un gard nou d-ăla masiv, de pușcărie, că tot aia era! Neimțirea cea mai mare? Au fost adăugate stângaci și în batjocură, din polistiren, niște “ornamente” ca nuca-n perete (vezi frontonul și ferestrele). Transformarea din 2013 a venit la pachet cu înghesuirea clădirii. În spate, pe Calea Șerban-Vodă, pe locul unei căsuțe-vagon cu curte, s-a ridicat ilegal ditamai hotelul-kitsch: Hotel Pierce Conference & Spa (4*), exclusivist, cu 18 camere. Lucs și styl, din nou.
Încă o casă din patrimoniul vechi construit relevant pentru istoria Bucureștilor a fost distrusă. Izolarea termică este în clipa de față, alături de demolările ilegale, cel mai mare dușman al orașului autentic, întrucât egalizează tot și transformă în kitsch orice clădire construită într-un stil mai elaborat. Orașul își pierde personalitatea, specificul și farmecul. Mai rău este că statul, prin instituțiile sale, este primul la promovarea acestui mod aberant de “modernizare” a clădirilor vechi.
