… ciudate-s lucrurile – cum se înlănțuiesc ele.
Multă vreme m-am ținut de-o parte de mersul cu taxiul. Mi-i și acum silă de taxiuri, ba chiar și de unii dintre taximetriști.
Și-apoi a apărut Uber.
N-am văzut taximetriști murind de foame încă, apropo.
Dar am văzut alți oameni cîștigînd mai mulți bani, în timpul liber. Ajung acasă, mănîncă, fac un duș, pun alte haine pe ei și ies cu mașina – și fac și niște bani, ducînd de colo-colo… pe-alți oameni.
Una la mînă – asta e bine. Mai mulți bani.
A doua la mînă, știți care e? Îmi place cu Uber, așa că am început să mă folosesc de el. Mi-e mult la mai îndemînă, azi, să-mi las mașina acasă și să mă duc în oraș și să beau o bere. sau două. sau trei.
Cum am zis? Mai mulți bani – și în consum.
Trei la mînă? Nu știu cîte mașini de Uber sînt în București – încă n-am mers de două ori cu aceeași, nu asta contează – dar mașinile astea sînt curate, spălate, îngrijte.
Ce ziceam? Mai mulți bani – și în servicii.
Iacă ce minune – un sistem din care cîștigă mai multă lume decît pare.
Da – eu, clientul, plătesc; eu însă cîștig confort și liniște avînd la-ndemînă un sistem civilizat.
