În cadrul lucrărilor de sistematizare şi modernizare a şos. Ştefan cel Mare au fost realizate – între anii 1978-1982 – lărgirea străzii la patru fire de circulaţie pe sens şi întregul front de locuinţe ce plachează şoseaua, cu excepţia zonei cuprinse între străzile Tunari şi Aurel Vlaicu. Pe această zonă existau trei blocuri de locuit (str. Aurel Vlaicu nr. 166: blocul 1 şi şos. Ştefan cel Mare 18-20: blocurile 2 şi 3), care ieşeau din alinierea generală cu o distanţă variind între 8 şi 14 m, ceea ce făcea ca întreaga circulaţie rutieră şi pietonală să fie mult îngreunată.
În această situaţie, au fost analizate mai multe variante de rezolvare a sistematizării: a) demolarea clădirilor care ies din aliniament şi realizarea unor blocuri noi în aliniere cu restul blocurilor de pe şosea; b) crearea unui portic pietonal la parterul blocului din str. Aurel Vlaicu, atribuind trotuarul spaţiului de circulaţie rutieră, însă clădirea rămânând ieşită mult din alinierea generală, prezenta permanent un pericol de accidente în circulaţia rutieră; c) translaţia clădirilor pe distanţe varrind între 8 şi 14 m, rezolvându-se în mod definitiv şi corespunzător problema sistematizării din această zonă. Din analiza tehnico-economică a fost aleasă ultima variantă, ca fiind cea mai economică, deoarece aceasta reprezenta între 28 şi 32% din valoarea de demolare şi refacere a unor construcţii asemănătoare, durata lucrărilor de translaţie de 4-5 luni fiind mult inferioară celei de refacere a unui bloc nou (cca. 8-9 luni), rezultând şi importante economii de materiale.
Blocul 1 înainte de translaţie, ieşit din noua aliniere a şoselei
Blocul 1 în timpul translaţiei
Blocul 1 după translaţie, pe noul aliniament. Se pot vedea blocurile 2 şi 3 în poziţia iniţială
Blocurile 2 şi 3 înainte de translaţie. Se observă lăţimea redusă a trotuarului
Desfacerea fundaţiilor şi realizarea cadrului purtător la blocurile 2 şi 3
Imagini din timpul translaţiei blocurilor 2 şi 3
Căteva date sumare: Blocul 1: realizat în 1938, 7 nivele, 3.100 t – prima translaţie a unei clădiri de 7 nivele din ţară; distanţa de translaţie 14,40 m a fost străbătută în 7h37 în 27 mai 1983. Lucrările de pregătire au început în februarie 1983, rezemarea pe fundaţia definitivă a fost realizată în iunie 1983. Blocul 2: realizat în 1957, 7 nivele, 4.000 t Blocul 3: realizat în 1936, 5 nivele, 2.400 t – translate împreună; distanţa de translaţie 7,35 m a fost străbătută în 3h52 în 27 septembrie 1983. Lucrările de pregătire au început în septembrie 1983, rezemarea pe fundaţia definitivă a fost realizată în decembrie 1983.
Cele trei imobile au fost deplasate fără evacuarea locatarilor (cu excepţia celor de la parter), care au continuat să locuiască în acestea, beneficiind de toate condiţiile de funcţionalitate a instalaţiilor: apă rece, apă caldă, canalizare, încălzire, energie electrică, gaze, ascensor, telefon. Toate instalaţiile au fost în stare de funcţionare inclusiv pe durata deplasării, asigurându-se conectarea la reţelele edilitare prin racorduri elastice.
[Iordăchescu, Eugeniu – Translaţia construcţiilor, Ed. Tehnică, Bucureşti 1986] [*** – Arhitectura, revistă, nr. 4, Bucureşti, 1984]
©Agerpres
