Este momentul să vorbim despre o clădire mai… atipică. Da, se înscrie cu vîrf și îndesat în serialul nostru – este căzută, și încă rău! Dar… nu prea este nici casă și nici nu prea ar fi o pierdere dacă ar dispărea…
Este vorba de așa numita „Casă Radio”, așezată la intersecția Splaiului cu Știrbey Vodă – la Eroilor.
Este cam ultimul megaproiect ceaușist care nu s-a concretizat într-un fel sau altul; celelalte – fie ele ministere, circuri ale foamei – au ajuns să fie ba demolate, ba reconvertite.
„Casa Radio” nu trebuia să fie Casa Radio, ci parcă un mega-muzeu de istorie. În 1989 fața clădirii dinspre Știrbey Vodă s-a finalizat, pentru că aici s-a ținut ultima paradă de 23 August a lui Ceaușescu.
Hardughia – în spate – era încă în construcție cînd a venit Revoluția. Destinația clădirii s-a schimbat; ani buni, o pancartă imensă anunța că aici va fi „Casa Radio”.
Bani n-au mai fost, așa că – după o vreme în care nu s-a lucrat, s-a furat și s-a distrus tot ce se putea, clădirea părea că va avea noroc: anume, să devină un centru comercial și de afaceri.
S-a lucrat; corpul central s-a demolat – apoi, de doi ani încoace… pauză.
Spre rușinea mea, m-am obișnuit cu acest colos, pe lîngă care trec zi de zi: nu-l mai bag în seamă defel. N-aș fi scris despre „Casa Radio”, dacă domnul Alexandru Bodea nu mi-ar fi sugerat acest subiect.
Acest colos – rămas așa de un sfert de secol – e o rușine. O halcă de oraș pradă mizeriei, asta e!
De ce nu se face ceva aici, într-un loc ideal pentru afaceri – într-un nod de transport public, accesibil destul de ușor și cu mașina? De ce – nu știu…
Îi mulțumim – încă o dată – domnului Alexandru Bodea pentru fotografii și aportul la serialul nostru.
