Blocul ce se construieşte în faţa Casei Centrale a Armatei

Pe Calea Victoriei nr. 32-34, acolo unde a fost pe vremuri clădirea „Cartea Românească” distrusă de bombardament în timpul războiului, se va ridica, în scurt timp, un imobil nou, uriaş, de toată frumuseţea.

Întregul ansamblu, al pieţei, având în centru clădirea Casei Centrale a Armatei şi noul bloc, a fost studiat îndeaproape. Blocul, la a cărui construcţie se trece, va avea parter, un mezanin şi opt etaje. Prin volumul său mare, el va acoperi înaltele calcane ale clădirilor din spate. Întreg blocul va fi înconjurat de portice, placate cu travertin, pe sub care vor circula pietonii. La faţada dinspre Calea Victoriei, porticele vor fi înalte de două nivele – parter şi mezanin – iar lateral, pe bd. Republicii şi pe str. Edgar Quinet, precum şi în spatele viitoarei clădiri (căci blocul va avea un spaţiu pe sub care se va face trecerea pietonilor între cele două artere de circulaţie) porticele vor avea numai înălţimea parterului.

Un mare magazin, vizibil pe cele patru laturi ale clădirii, va deţine două subsoluri, parterul şi mezaninul. Magazinul va cuprinde un hol mare central pe înălţimea parterului şi a mezaninului şi un alt hol mare la primul subsol. Deasupra magazinului se vor înălţa opt etaje cu circa 150 de apartamente. După cum se poate vedea în desenul de perspectivă alăturat, logii duble vor marca perechile de etaje. Blocul va avea apartamente de o cameră, două şi trei. În interiorul său, imediat deasupra magazinului, va fi amenajată o grădină, cu un bazin etc. Autorii proiectului noii clădiri (executat în cadrul Institutului „Proiect-Bucureşti”), au asigurat apartamente confortabile la un preţ de cost sub limitele stabilite de plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958.

Cum clădirea va fi retrasă cu circa 10-12 metri de la linia Căii Victoriei în faţa sa se va crea un mic spaţiu verde.Prin construirea noului bloc, centrul oraşului va fi înzestrat cu încă o clădire modernă, frumoasă, amprentă a noului Bucureşti.

Mai multe despre cele trei clădiri dispărute şi uitate – Casa Bruss, Casa Popovici şi Casa Greceanu -, care au ocupat cvartalul respectiv, puteţi afla aici.

———————————————————————–
Faimosul discurs al lui Hruşciov din 1954 anunţă o schimbare în forma locuinţei: o anumită atitudine critică faţă de arhitectura realismului-socialist devine din ce în ce mai evidentă, în ciuda faptului că Gheorghiu-Dej are reţineri în a urma linia noului lider sovietic. Cvartalele deja începute sunt terminate, însă arhitectura lor este din ce în ce mai simplificată, şi chiar mai ironică. S-ar putea spune ca este o arhitectură post-modernistă avant la lettre. În acelaşi timp, noile blocuri construite din prefabricate, conform noilor „principii de economicitate”, afişează timide trimiteri la „stilul internaţional”.


Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din noiembrie 1958 marchează punctul de răscruce. Utilizând linia critică a lui Hruşciov referitoare la lipsa de economicitate a arhitecturii staliniste, Gheorghe Gheorghiu-Dej critică hotărât proiectarea locuinţelor şi indică noi moduri de intervenţie urbană: (1) completarea fronturilor stradale în centru (plombe), (2) restructurarea arterelor importante şi (3) mari ansambluri de locuinţe colective la periferie. Oraşul Bucureşti este vizat în mod special: în consecinţă, ritmul activităţii de construcţie se accelerează substanţial şi noile intervenţii îşi încep evoluţia. Cazul este repus în discuţie în 1959, atît de partid (Plenara C.C. al P.M.R. din iulie privind Economicitatea şi industrializarea construcţiilor, confortul şi expresivitatea plastică) cît şi de către arhitecţi (a V-a Plenară a Uniunii Arhitecţilor).
———————————————————————–

[Informaţia Bucureştiului, iulie 1959]
[A.M. Zahariade – Locuinţa şi oraşul socialist]