Bucureşteanul

Ce-l face pe bucureştean foarte bucureştean este îndîrjirea cu care nu recunoaşte că-i place să fie bucureştean.

Bucureşteanul nu mîncă şaorma.

Încă nu ştiu ce mîncă bucureşteanul, dar nicidecum şaorma; nici covrigi, nici merdenele. Oricum, şaorma – niciodată. E prea de neam-prost; şi şaorma cu fructe de mare încă nu se face.

Nu ştiu cui anume vinde Dristorul, Maverickul, Geninul – poate or veni oameni din Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi ca să ia cu sacul pentru acasă? Că bucureşteanul, pare-se, ţine post.

Chiar dacă n-o mănîncă, bucureşteanul e surprinzător de priceput la şaormă. Oricine ştie că Dristorul e doar pentru cocalari. Oricine-ţi zice că “Geninul nu mai e ce-a fost” – şi aud replica asta cam de şase ani. Bucureşteanul e la curent cu ce şaormar a plecat de la Matache la Gară, cu cine face sosurile azi la Apărătorii Patriei – doar că bucureşteanul nu mănîncă, dom’le, şaorma!!!

Bucureşteanul e mare şofer.

N-am cunoscut – pînă azi – vreun bucureştean care să nu ştie să conducă. Ştie pe unde s-o ia – nu se încurcă niciodată. Pe lîngă mine şade un coleg care, pe orice vreme şi pe orice trafic, face 12 minute pînă la serviciu. L-am crezut, pînă cînd am început să-l întîlnesc pe drum. De obicei îl depăşeam pe la Gară şi ajungeam în Victoriei cam cu trei minute-naintea lui. Nu ştiu nici azi cum de făcea 12 minute pe acel traseu – mie-mi lua vreo 20.

Bucureşteanul face pînă la Sinaia fix o oră şi 25 de minute – fireşte, din faţa casei (nu contează că stă în Băneasa, Pantelimon, Berceni sau Drumul Taberei). Niciodată nu face mai mai mult – e drept că alt prieten a recunoscut, odată, ca a făcut o oră şi 35 de minute; dar prinsese patru radare pe drum şi două blocaje. Nu ştiu cine sînt şoferii aceia care zac cu orele pe deneu sîmbăta, pe la Comarnic; sigur-sigur, bucureşteni nu sînt.

Bucureşteanul nu şi-a buşit niciodată maşina, fireşte – drept e că uneori se mai întîmplă cîte-un necaz; dar întotdeauna a fost vina celuilant.

Bucureşteanului nu-i place-n Centrul vechi.

Nu-mi dau seama cine merge în Centrul vechi – or fi ăia veniţi din Dîmboviţa să-şi ia şaorma? or fi străini? or fi extratereştri? că bucureşteanul nu doar că nu merge, dar şi urăşte Centrul Vechi.

Mă rog – cîţi dintr-ăştia n-am ginit tupilaţi pe la cîte-o măsuţă fix unde-i iureşul mai mare!! Cînd îi mai iau la-ntrebări, îmi răspund c-au ajuns de-acolo ba din obligaţie, ba din curiozitate, ba din cine ştie ce alt motiv copilăresc. Mai ştiu şi p-unii care, după ce-au înjurat mizeria, hipstereala şi cocălareala din Centrul vechi, s-au dus şi şi-au deschis cîte-o mică afacere acolo: probabil ca să lupte din interior.

La fel ca şi cu Centrul vechi, bucureşteanul nu recunoaşte că merge nici în Mall – pesemne că amărîţii ăia care conduc centrele astea comerciale angajează gură-cască care să se plimbe din magazin în magazin, nu?

Bucureşteanu nu dă cu bormaşina.

E drept că are şi el o bormaşină în debara – dar e aşa, să fie; nu c-ar folosi-o. Să fiu cinstit, bucureşteanul are atîta bun-simţ încît sîmbăta preferă să dea găurile la 7 dimineaţa, doar ca să termine la 7 şi un sfert – pentru ca după aceea, tot blocul să poată dormi liniştit pînă la prînz; că doar sîmbăta ne odihnim cu toţii.

Bucureşteanul nu ţine cu Steaua.

… de-aia, în fiecare lună a lui Mai, îşi ia o faţă solemnă şi vorbeşte despre nea Imi, despre Puiu, Ducadam, Lăcă şi Valentin ca şi cum ar fi fost şi el la Sevilia. Bucureşteanul nu scapă ocazie să-l înjure pe oier, dar îi ascultă şi-i disecă toate declaraţiile; ba chiar ţine minte şi toţi antrenorii din primele zece etape de anul trecut. Da-n rest, nu – nu ţine cu Steaua.