Splendid e Bucureștiul în partea sa nordică. O plimbare de-a lungul Kiseleffului și Aviatorilor te convinge de asta. Dar nu-s doar astea două cele mai interesante locuri de văzut de pe-aici.
Desigur, e și cartierul Primăverii; dar dacă nu vrei să intri-n zona asta poți rămîne la stradă, admirînd Calea Dorobanților. Dorobanțiul are trei segmente mari; partea-ngustă ce pleacă din Lahovary și ajunge la Perla; apoi partea largă, prinsă-ntre blocuri de pînă la Piața Dorobanți; și se termină cu umbroasa alee rapidă ce ajunge la Televiziune.
Ultimul deceniu a impus Dorobanțiul ca zonă de fițe, de lux. Găsești aici magazine cu ifose, cafenele scumpe – tot ce face din zona asta cevastrălucitor…
Interesant în zona adiacentă este felul în care s-au îndesat blocurile și bloculețele; mai ales înspre Floreasca, întreaga felie de oraș devenind scumpă, cu nasul pe sus, cu oameni care vor să se vadă c-au bani…
Străduțele puchinoase de pe-aici sînt ne-ncăpătoare; adevărate capcane pentru șoferul neștiutor; se-adaugă industria paralelă a parcagiilor și totul pare neprimitor, fără gust, fără s-arate a oraș frumos și armonios și sănătos dezvoltat.
Totuși, e ceva interesant pe aici. Felul în care blocurile s-au îngrămădit unele-n altele, care mai strălucitor și mai urît, felul în care se-adună bistrourile, firmele de cosmetică, de modă, de chestii-aparent-inutile, felul în care trotuarele-nguste sînt blocate de mașini imense și grele – totul îți dă, așa, o impresie de oraș dinamic, de afaceri bănoase, de roți care se-nvîrt; de la sine aici s-a născut un fel de district artificial de afaceri și luat bani; un district unde dimensiunea rezidențială pare-a fi trecută în plan secundar.
Mergeți pe străzile-pereche Tudor Ștefan și Puțul lui Zamfir, pînă-n dosul Pieței Floreasca – un circ al foamei transformat și el într-o capcană pentru cei care-au nevoie s-arate că au cu ce. Veți vedea două străzi înguste de alt oraș; nu de București tipic.
Încă se mai construiește; blocurile apărute-n anii ‘90 arată deja sărăcăcios și anancronic; mai sînt și cîteva proprietăți nevalorificate – reminscențe ale vremii cînd aici era un cartier simplu și liniștit.
