LA PAS PRIN BUCUREȘTI – DOCUMENTAR: Observatorul Astronomic ‘Amiral Vasile Urseanu’

Observatorul Astronomic ‘Amiral Vasile Urseanu’, situat între Piața Romană și Piața Victoriei, este singurul observator astronomic din București deschis publicului. Își datorează existența în primul rând amiralului Vasile Urseanu, dar și popularizatorului de astronomie și știință Victor Anestin.

Foto: AGERPRES ARHIVA / HORIA PLUGARU

Istoria Observatorului Astronomic începe în 1908, când Victor Anestin îl cooptează pe amiralul Urseanu în Societatea Astronomică Română ‘Camille Flammarion’. Amiralul devine președintele societății, al cărei scop era înființarea unui observator astronomic care să servească la propagarea astronomiei în rândul maselor.

Vasile Urseanu demarează lucrările de construire, prin eforturi financiare proprii, a unei clădiri din București, pe bulevardul Colței, actualul bulevard Lascăr Catargiu, despre care obișnuia să spună: ‘Mi-am construit casa în formă de yacht, având o cupolă de observator, ca în același timp, când fac observații cu luneta, să am senzația că plutesc pe mare.’ Planurile clădirii i-au aparținut arhitectului I. D. Berindei.

Observatorul, inaugurat în 1910, a fost dotat cu o lunetă Zeiss de 150 mm diametru și distanță focală de 2,7 metri. Luneta era a treia ca mărime din țară la data aceea.

După moartea amiralului, în 1926, luneta a fost demontată și depozitată în subsolul clădirii. În anul 1933, Jeanne Urseanu, văduva amiralului, a donat clădirea municipalității orașului București. Cu acest prilej, pe placa comemorativă din interiorul clădirii, sub portretul familiei Urseanu realizat de pictorul Camille Ressu, au fost săpate în marmură cuvintele: ‘După o viață de muncă și credință, au dăruit acest lăcaș ca să fie adăpost de artă și prilej de înălțare sufletească’. Din 1933 până în 1949, clădirea a adăpostit Pinacoteca Municipală, componentele de bază ale instrumentului astronomic rămânând păstrate împachetate în subsolul clădirii.

În 1949, academicianul Călin Popovici, cu ajutorul prof. dr. Aurel Iacovache și cu sprijinul academicianului George Demetrescu, pe atunci director al Observatorului Astronomic al Academiei, a convins autoritățile municipale să se ocupe de repunerea în valoare a observatorului. În aprilie 1950, a fost definitivată reinstalarea lunetei, la această operație participând lucrători de la Industria Optică Română. Astfel, observatorul a fost inaugurat, pentru public, la începutul lunii mai 1950; vizitele puteau fi efectuate zilnic, de marți până duminică, între orele 17,00 — 22,00.

Observatorul a fost condus de Matei Alexescu, la început sub îndrumarea astronomului Călin Popovici.

O primă expoziție astronomică, bazată exclusiv pe fotografii și desene originale, rezultate din observațiile proprii, a fost organizată în 1952, într-una dintre sălile de la etajul I. Ea era completată prin expunerea unor piese rezultate din activități practice.

În anii ’60, unitatea, devenită între timp ‘Muzeul Științelor Experimentale’, a fost dotată cu aparatură fotografică modernă și laborator fotografic, o lunetă ecuatorială Zeiss 80/1200 mm, o lunetă azimutală de 80/500 mm, un celostat polar Zeiss de 120 mm diametru.

În 1966, s-a construit și instalat telescopul newton-cassegrain de 450 mm diametru, cel mai mare din țară în acel moment. Acesta a funcționat până în 1970, când a fost dezmembrat din cauza deteriorării pieselor componente. Activitatea Observatorului era axată atât pe popularizarea astronomiei, oferind tuturor celor interesați posibilitatea urmăririi prin lunete a spectacolului bolții cerești, cât și pe efectuarea de observații și cercetări astronomice, realizate de astronomii amatori.

În anul 1968, a luat ființă Astroclubul București, alcătuit din astronomi amatori, care funcționează și în prezent în cadrul Observatorului. După 1970, activitatea Observatorului a fost coordonată de Ion Corvin Sângeorzan și, din 1982, de dr. Harald Alexandrescu. După 1990, în clădire a fost sediul Agenției Spațiale Române, iar, în 1996, Observatorul a fost reinaugurat ca ‘Observator Astronomic Municipal’.

Din 2008, grație unei donații, Observatorul Astronomic a fost dotat cu un telescop MEADE LX200R de 30 cm în diametru și cu o lunetă care permite observarea Soarelui în altă lungime de undă. Astfel, vizitatorii pot observa erupțiile solare și corpurile cerești mult mai bine decât o puteau face până atunci.

Foto: AGERPRES ARHIVA / PAUL BUCIUTA

Din 2009, s-a inaugurat prezentarea ‘Călătorie prin Univers’, o călătorie virtuală prin Cosmos, la care au participat câteva mii de oameni.

Observatorul se află în administrarea Muzeului Municipiului București. AGERPRES/(Documentare — Horia Plugaru)

sursa-www.agerpres.ro