În continuare să vedem alte blocuri ridicate în acea perioadă în Bucureşti. Deşi, aşa cum spuneam în finalul articolului : „toate sunt nişte clădiri normale, terne, care… nu rup gura târgului din punct de vedere al concepţiei arhitectonice”, vrem nu vrem, trecerea deceniilor şi, mai ales poziţionarea lor, le-au transformat în repere ale zonelor respective pentru că, nu-i aşa, indiferent cum şi când, oraşul are nevoie de locuri şi nume.
Să pornim de lângă Gara de Nord, unde – prin 1958 – pe bulevardul Dinicu Golescu s-a ridicat „căminul feroviarilor” – actualmente hotel Astoria. Probabil că la ora aceea, detaliile tehnice, aşa cum sunt enumerate în textul fotografiei, îi confereau statut de „clădire modernă” dar aspectul exterior rămâne în ton cu construcţiile perioadei adică unul greoi şi cenuşiu.
Pe Calea Victoriei la intersecţia cu Calea Griviţei, mai precis lângă Palatul Monopolurilor de Stat, actualmente Ministerul Economiei, găsim acest bloc de locuinţe terminat spre finalul anului 1960.
O poziţie excelentă din punct de vedere imobiliar, iar scuarul din faţă salvează mult din imaginea sa de ansamblu. Şi, să recunoaştem, parcă arată mai nasol acum, cu faţadele alea pline de reclame şi termopanele puse care cum s-a putut… Nici în urma reabilitării recente nu s-a regăsit „plusul” acela care-l merita zona…
Urmează blocul „de la Hasdeu” cum mai este numit. Deşi adresa sa de bază este pe bulevardul Kogălniceanu (zis 6 Martie când s-a construit clădirea), el ocupă, de fapt, toată bucăţica din strada Hasdeu, dintre bulevard şi Splai.
Uşor de recunoscut datorită volumului central retras şi mai înalt decât lateralele.
Două blocuri „de colţ”, foarte asemănătoare din punct de vedere architectural: unul vizavi de Cişmigiu, plasat în V-ul dintre străzile Schitu Măgureanu şi Cobălcescu
… iar celălalt, aflat la mică distanţă , pe colţul format de Calea Plevnei cu strada Berzei. Ambele au avut, la parter, dispensare.
Faţada curbată aduce parcă un plus de originalitate în siluetele celor două clădiri.
Să intrăm din nou pe axa Magheru-Bălcescu-Brătianu. Aici, găsim două blocuri, ridicate în anii 1960-61.
Uzual sunt, încă, ştiute ca blocul EVA şi blocul ONT după numele magazinului cu articole de damă, respectiv al instituţiei de turism găzduite zeci de ani la parterul lor.
Pe aceeaşi parte, dar mai jos, pe tronsonul Nicolae Bălcescu, cam vizavi de biserica italiană, avea să se construiască, în aceeaşi perioadă, acest bloc lipsit de personalitate şi al cărui singur merit a fost că, la parter, găzduia iniţial „cel mai mare magazin cu autodeservire din ţară” – magazinul UNIC.
În schimb, aşa cum arăta Raiden aici alipirea de blocul „Malaxa-Burileanu” i-a devalorizat acestuia din urmă, mult din eleganţa şi sobrietatea siluetei.
Dar ziarele vremii nu încetau să prezinte cu mândrie aceste noi clădiri ca pe importante realizari ale regimului. Criteriile estetice erau cu înverşunare lăsate undeva, pe planul al „enşpelea”. Ce dovadă mai bună decât această disproporţionată „îmbinare” de volume şi de înălţimi ale celor două blocuri – cel de pe strada Doamnei şi cel de pe bd. 1848 (fost şi actual Brătianu)?
În acelaşi context, dacă tot suntem în zona marii artere-bulevard a Capitalei, merită să amintim şi noi modul oribil în care a fost „căpăcită” şi sacrificată vederii sala Dalles.
Fără nicio noimă, în numele unei absurde „alinieri” a bulevardului, eleganta şi originala construcţie şi scuarul din faţa ei, au fost brutal mascate de o imensă şi banală clădire de locuinţe.
articolul include si capturi foto de pe Google Maps
