Situat în Centrul Istoric al Bucureştiului, alături de alte monumente importante cu valoare istorică incontestabilă, precum Biserica Buna Vestire sau Hanul lui Manuc, Muzeul Curtea Veche este organizat în vestigiile Palatului Voievodal şi afost înfiinţat la 27 aprilie 1972.
Curtea Domnească a Bucureştilor a fost reşedinţa domnitorilor Ţării Româneşti timp de aproape trei secole şi jumătate, polarizând întreaga viaţă politică, socială, economică şi culturală a capitalei noastre.
Muzeul Curtea Veche este cel mai vechi monument medieval din Bucureşti. Între anii 1459-1660, Bucureştiul a fost reşedinţa domnitorilor Ţării Româneşti, în paralel cu vechea capitală a Târgoviştei iar după anul 1660 a rămas capitala unică.
Prima construcţie ridicată aici datează din a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Este vorba de o cetăţuie realizată din cărămidă, în formă de turn trapezoidal, care se întindea pe o suprafaţă de 160 mp. Pe locul ocupat de prima cetăţuie, care între timp ajunsese ruină între anii 1458-1459, Vlad Ţepeş ridică o cetate din bolovani de râu şi mortar.
Curtea Domnească din Bucureşti cunoaşte transformări substanţiale la jumătatea secolului al XVI-lea, în timpul domnitorului Mircea Ciobanul, care renunţă la planul cetăţii ridicate de către Vlad Ţepeş şi construieşte un Palat Voievodal, corespunzător cerinţelor vremii.
Suprafaţa Curţii Domneşti s-a extins treptat de la 3 000 mp cât avea în secolul al XVI-lea, la 5 000 mp la sfârşitul veacului al XVII-lea, iar în secolul al XVIII-lea ocupa împreună cu anexele 25 000 mp, într-un perimetru delimitat azi, la sud, de râul Dâmboviţa, la vest de străzile Smârdan şi Şelari, la nord de artera comercială Lipscani, iar la est de bulevardul I.C. Brătianu.
De-a lungul timpului, sub Matei Basarab, Grigore Ghica şi Serban Cantacuzino, Palatul Voievodal a fost refăcut şi înfrumuseţat cu coloane din piatră, scări de marmură şi picturi murale.
Perioada de maximă înflorire a Curţii Domneşti din Bucureşti s-a înregistrat în vremea lui Constantin Brâncoveanu. Palatul şi construcţiile înconjurătoare au căpătat aspecte noi. Ele s-au lucrat din cărămidă, piatră şi marmură. Palatul propriu-zis curpindea sala divanului, cele două spătării, apartamentul voievodului, iatacul doamnei, camerele coconilor precum şi baia.
Sfârşitul tragic al lui Constantin Brâncoveanu a însemnat şi încheierea perioadei de apogeu a Curţii Domneşti. Afectată de calamităţi şi de războaie, aceasta intră într-un proces ireversibil de degradare.
În cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Alexandru Ipsilanti a încercat să refacă vechiul edificiu domnesc însă a renunţat din cauza costurilor foarte ridicate.
Cel de numele căruia se leagă ultima perioadă din existenţa Curţii Vechi a fost Constantin Hangherli (1797-1799). Acesta scoate la licitaţie fosta reşedinţă domnească.
Astăzi, cei care păşesc pragul Muzeului Curtea Veche pot admira vestigiile cetăţuii de secol XIV, o parte din zidul cetăţii lui Vlad Ţepes realizat din piatră de râu precum şi o splendidă mărturie a tehnicii de construcţie, după vechea metodă romano-bizantină, care constă în etalarea unor rânduri de cărămidă ce separă şi încasetează bolovani sau dale de piatră. Toate acestea sunt prezente în subsolurile fostului Palat Voievodal.
Muzeul Curtea Veche poate fi vizitat zilnic între orele 9.00-17.00, iar pe perioada verii (iulie-august), între orele 9.00-19.00.
Gabriel Constantin
Muzeul Curtea Veche este cel mai vechi monument medieval din Bucureşti. Între anii 1459-1660, Bucureştiul a fost reşedinţa domnitorilor Ţării Româneşti, în paralel cu vechea capitală a Târgoviştei iar după anul 1660 a rămas capitala unică.
Prima construcţie ridicată aici datează din a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Este vorba de o cetăţuie realizată din cărămidă, în formă de turn trapezoidal, care se întindea pe o suprafaţă de 160 mp. Pe locul ocupat de prima cetăţuie, care între timp ajunsese ruină între anii 1458-1459, Vlad Ţepeş ridică o cetate din bolovani de râu şi mortar.
Curtea Domnească din Bucureşti cunoaşte transformări substanţiale la jumătatea secolului al XVI-lea, în timpul domnitorului Mircea Ciobanul, care renunţă la planul cetăţii ridicate de către Vlad Ţepeş şi construieşte un Palat Voievodal, corespunzător cerinţelor vremii.
Suprafaţa Curţii Domneşti s-a extins treptat de la 3 000 mp cât avea în secolul al XVI-lea, la 5 000 mp la sfârşitul veacului al XVII-lea, iar în secolul al XVIII-lea ocupa împreună cu anexele 25 000 mp, într-un perimetru delimitat azi, la sud, de râul Dâmboviţa, la vest de străzile Smârdan şi Şelari, la nord de artera comercială Lipscani, iar la est de bulevardul I.C. Brătianu.
De-a lungul timpului, sub Matei Basarab, Grigore Ghica şi Serban Cantacuzino, Palatul Voievodal a fost refăcut şi înfrumuseţat cu coloane din piatră, scări de marmură şi picturi murale.
Perioada de maximă înflorire a Curţii Domneşti din Bucureşti s-a înregistrat în vremea lui Constantin Brâncoveanu. Palatul şi construcţiile înconjurătoare au căpătat aspecte noi. Ele s-au lucrat din cărămidă, piatră şi marmură. Palatul propriu-zis curpindea sala divanului, cele două spătării, apartamentul voievodului, iatacul doamnei, camerele coconilor precum şi baia.
Sfârşitul tragic al lui Constantin Brâncoveanu a însemnat şi încheierea perioadei de apogeu a Curţii Domneşti. Afectată de calamităţi şi de războaie, aceasta intră într-un proces ireversibil de degradare.
În cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Alexandru Ipsilanti a încercat să refacă vechiul edificiu domnesc însă a renunţat din cauza costurilor foarte ridicate.
Cel de numele căruia se leagă ultima perioadă din existenţa Curţii Vechi a fost Constantin Hangherli (1797-1799). Acesta scoate la licitaţie fosta reşedinţă domnească.
Astăzi, cei care păşesc pragul Muzeului Curtea Veche pot admira vestigiile cetăţuii de secol XIV, o parte din zidul cetăţii lui Vlad Ţepes realizat din piatră de râu precum şi o splendidă mărturie a tehnicii de construcţie, după vechea metodă romano-bizantină, care constă în etalarea unor rânduri de cărămidă ce separă şi încasetează bolovani sau dale de piatră. Toate acestea sunt prezente în subsolurile fostului Palat Voievodal.
Muzeul Curtea Veche poate fi vizitat zilnic între orele 9.00-17.00, iar pe perioada verii (iulie-august), între orele 9.00-19.00.
Gabriel Constantin
