
„Statuia va fi amplasată în spaţiul dintre Ministerul Agriculturii şi Spitalul Colţea. Monumentul ar putea fi o reproducere fidela a celui original sau o replica modernă a lui, spune Primăria.” – adică vor pune monumentul (e îngrijorător că Primăria spune „statuia”, care era doar o parte a monumentului. Ambiguu. Ce vor să refacă de fapt?) lângă vioara de la Colțea. Detalii:http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Consiliul+General+al+municipiului+Bucuresti+a+aprobat+reconstruc
Da, vom avea și la Universitate un ghiveci de statui și monumente ca la Piața Revoluției. Deja pe partea cu TNB e jale. Mai ales dacă va fi o abordare „modernă” asupra refacerii unui monument de început de secol 20, kitsch-ul e asigurat. 100% chiar, dacă va câștiga sculptorul Bolborea, abonat la banii publici.
Incapacitatea și chiar refuzul autorităților de a găsi o soluție tehnică la îndemână în orice țară civilizată, soluție necesară pentru restituirea unui monument-simbol arată clar că este încă o combinație dâmbovițeană mascată sub stindardul recuperării istoriei. Precedentul cel mai notoriu? Refacerea statuii lui Carol I .
Monumentul dedicat unuia dintre cei care au construit Romania moderna a fost demolat de comunisti dupa abdicarea Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947.
Este laudabil ca se reface unul dintre monumentele emblematice ale Capitalei, dar ce nu intelegem este de ce Primaria a motivat acum cativa ani, cand se propusese acelasi lucru, ca monumentul nu poate fi reconstruit, intrucat tavanul pasajului subteran ar putea sucomba sub greutatea lui Bratianu.
De asemenea, cel mai important aspect este cine va fi sculptorul ales. Daca va fi Bolborea (conectat la conducta de bani publici), putem declara un ESEC FALNIC inca de pe acum. Bolborea a „refacut” si monumental lui Eugeniu Carada de la BNR (centrul vechi), ridicat in 1924 si distrus de comunisti in 1948. Refacerea marca Bolborea este un esec, lucrarea fiind executata execrabil. Megeti si convingeti-va.
Este esential sa se respecte dimensiunile si stilul initial ale monumentului, pentru o recuperare „ca la carte” a istoriei. In ultimii ani, ne-am obisnuit cu un simulacru al restaurarilor de orice fel in Bucuresti, facut de ochii lumii si de calitate foarte slaba.


















