Nu e prima dată cînd comentariile sînt mai importante decît articolele. Am norocul ca, în ceea ce priveşte problemele transportului public, să primesc întotdeauna părerile unor oameni care se pricep; care sînt şi interesaţi şi ştiu lucrurile din punct de vedere profesional.
Linie de tren până la Aeroportul Otopeni există! Tot ce trebuie e un tunel de maxim 1 km lungime, să ajugă sub terminal. Acesta ar costa infinit mai puţin decât o linie de metrou… care linie de metrou o să aibă opriri mai dese decât autobuzul în Bucureşti, iar în Otopeni o să aibă o singură staţie. Otopeniul, în sine, are cam tot atâţia locuitori câte validări de cartele are staţia Crângaşi…
Continui să cred că metroul dedicat Otopeniului e un lucru bun, care va face bine întregii zone şi pe viitor. Nu doar ca otopenar într-o viaţă anterioară – ci luînd în calcul puterea întregii zone Băneasa-Otopeni de a genera trafic.
Mă uitam la proiectul pentru M5… staţiile au între 3 şi 4000 de intrări pe zi (estimat). Păi în 41 de la Moghioroş între 7 şi 8 dimineaţa urcă în tramvaie mai mult de 3000 de oameni!!!! Şi noi facem staţii dese de metrou, ca să preluăm într-o zi cât preia tramvaiul într-o oră. Comparaţia cu Paris sau Londra e forţată… ei au construit oraşul în jurul metroului, nu invers. Nu mai zic că la ei există şi posibilitatea utilizării de trenuri mai scurte, există staţii mai mici şi mai înghesuite… or noi vorbim de trenuri de 1000 de locuri (mă rog, nouă sute optzeci şi ceva), lungi de 110m şi staţii cu peron de 120m şi încă o dată pe atât spaţii tehnice, cu accese aiurea (da, la Piaţa Orizont NU va fi acces la metrou, accesul staţiei Favorit va fi la mijloc, în faţa blocului OD şi lângă bisericuţa de la UM de pe partea opusă, iar capătul staţiei Orizont va avea acces pe colţul intersecţiei Dr. Taberei cu Vasile Milea).
Deşi nu e prima dată cînd sînt contrazis, îmi place ideea de-a avea staţii mai dese. Mai multe şanse pentru oameni de a ajunge repede la metrou, mai multă comoditate. Nu s-o pierde atît de mult ca viteză. Cît despre trafic şi oamenii transportaţi, nu ştiu ce să zic – ştiu că, în timp, oamenii îşi mai schimbă obiceiurile şi preferinţele de a ajunge din punctul A în punctul B, dacă li se şi oferă opţiuni. Informaţii şi fotografii actualizate despre lucrările din Drumul Taberei găsiţi pe site-ul oficial.
Bucureştiul e un oraş neprietenos cu transportul în general… s-a dat impresia că transportul transportul individual e sprijinit, dar efectul e fix opus, în ciuda ,,tentativelor”, gen supralărgiri şi proiecte megalomanice (care nu duc nicăieri). Intersecţiile sunt proaste, cu semaforizare execrabilă, miliţia nu dă amenzi pentru parcare neregulamentară nici măcar pe trecerile de pietoni, pietonii sar de peste tot. Toate tentativele (complet eşuate) de fluidizare a traficului au atras trafic suplimentar… oare Oprescu primeşte bani de la Petrom şi Dacia? Că în afară de creşterea vânzărilor de carburant şi autoturisme, nu câştigă nimeni din situaţia asta… nici nu ajungi mai repede la destinaţie, nici nu consumi mai puţin, nici nu reduci poluarea… practic, nu ajuţi deloc oraşul. Sau să fie şpăgile de la firmele de construcţii şi rechinii imobiliari?
Simt asta în fiecare zi, mergînd şi eu cu maşina, transportul public şi bicicleta. Înţeleg de unde vine frustrarea istorică a bucureşteanului – ţinut decenii de-a rîndul departe de posibilitatea de a avea şi de a conduce o maşină personală. Nimeni n-a cutezat să lupte cu această frustrare. Şi Oprescu nici atît.
Revenind la transportul în comun, e sublim, dar lipseşte cu desăvârşire… nu s-a făcut absolut nimic pentru a i se creşte atractivitatea. Pe lângă faptul că se desfăşoară 100% ilegal (se încalcă flagrant legea 92/2007 şi OMT 972/2007), nu are benzi dedicate, nu are o dispecerizare eficientă, deci se fură curse în draci, nu avem programe de circulaţie afişate, nu avem benzi, nu avem case de bilete, nu avem nimic.
Ce ar trebui făcut? Câteva lucruri SIMPLE, care se pot face şi de mâine şi nu costă mult:
– creşterea planului de amenzi al Miliţiei, în aşa fel încât aceştia să amendeze nediscrinatoriu pe toţi participanţii la trafic care încalcă Codul Rutier… inclusiv pietoni, biciclişti, mopedişti şi posesori de SUV-uri. Numai dacă ar sta 1 oră în intersecţie la APACA ar face planul pe o lună cu cei care fac stânga pe interzis, cu taximetriştii care blochează colţul intersecţiei, dubele care descarcă marfă în staţia de troleu şi pietonii care trec pe roşu; chiar promovarea excesului de zel: e roşu, ai făcut un pas peste bordură – imediat amendă pentru traversare neregulamentară. Ai oprit cu maşina cu juma’ de roată în afara zonei de parcare – imediat amendă şi ridicarea maşinii.
Avem poliţie de ordine publică, poliţie locală, poliţie rutieră – cu ştiinţă de carte şi posibilitatea de a scrie o amendă. În plus, cît de greu este, oare, să se folosească sistemul CCTV existent şi viitor ca să se identifice autovehiculele care încalcă regulile de circulaţie? şi pac! – amenda acasă?
– stoparea imediată a tuturor proiectelor de supralărgiri, poduri, pasaje în zona centrală şi concentrarea acelor fonduri pe lărgirea şoselei de centură şi supra/subtraversarea ei în punctele cele mai aglomerate (Domneşti, Popeşti-Leordeni, Berceni)
Pînă azi nici o lucrare de infrastructură nouă nu a adus ceva bun transportului public. Basarabul e o mică excepţie – felul în care te foloseşti de serviciile tramvaiului 1 e pozitiv. Dar, altfel, pasajele noi nu au fost dedicate transportului public; putem zice doar că – ameliorînd puţin traficul general pe acele zone – şi autobuzele circulă un pic mai bine.
– separarea de stradă a liniilor de tramvai pe toate străzile cu 2 sau mai multe benzi, delimitarea de benzi pentru autobuze/troleibuze pe toate străzile cu mai mult de 2 benzi în zona cartierelor şi mai mult de o bandă în interiorul inelului central (pentru descurajarea traficului individual)
Revin aici cu eterna mea obsesie: amplasarea staţiilor mijloacelor de transport în comun acolo unde oamenii au nevoie de ele şi reducerea cu orice preţ a distanţei de parcurs între staţiile de corespondenţă!
– recorelarea semafoarelor, pentru a reduce la minimum timpii morţi
– introducerea posibilităţii de viraj la dreapta la culoarea roşie a semaforului pentru biciclete, cu cedarea trecerii vehiculelor şi pietonilor care au acest drept, în toate intersecţiile şi pentru autovehicule în intersecţiile în care este posibil (adică vreo 75% din intersecţii)
– continuarea modernizării infrastructurii de tramvai, începerea modernizării reţelelor de troleibuz (există macazuri care se pot aborda cu 50 km/h, de ce nu s-ar putea instala şi la noi?)
– repornirea sistemului de monitorizare a autobuzelor şi troleibuzelor (Mercedes + Irisbus), care a fost oprit de aproape un an, pentru evitarea furtului de curse
– regândirea orarelor de circulaţie (47 e cel mai bun exemplu de linie bună cu program prost), iar unde autobuzul dublează tramvaiul desfiinţarea/modificarea/mărărirea intervalului autobuzului şi suplimentarea parcului de tramvaie
– desfiinţarea acelor porcării de dungi galbene de pe trotuare considerate piste de biciclete, montarea de stâlpişori pe colţurile intersecţiilor şi de garduri/gărduleţe în zonele unde pietonii au obiceiul să ţâşnească printre maşini (aţi văzut ce bine se circula pe Vasile Milea când era gardul ăla între sensuri), fie la marginea trotuarului, fie între sensurile de mers
– posibilitatea ca taxiurile, mopedele şi bicicletele să poată circula pe benzile pentru transportul în comun, fără a stânjeni circulaţia tramvaielor/troleibuzelor/autobuzelor
Nu ştiu de unde trebuie început. De fapt, nu contează de unde începi; contează să începi odată. Pînă la urmă, RATB este un soi de stat în stat, cu toate că ţine de conducerea oraşului nostru. RATB este o entitate bolnavă, singura cale de a o pune pe picioare este restructurarea din temelii; ca şi cum azi ai închide-o de tot şi mîine ai porni de la zero. Boala RATB este şi boala Capitalei, pentru că nu putem spune sincer că ceva funcţionează cu adevărat în oraşul nostru. Cine, deci, să ceară RATB să funcţioneze?
Da, sînt sceptic. RATB va funcţiona numai laolaltă cu organismul din care face parte – administraţia Bucureştiului.
