Primăria lucrează chiar şi vara şi reuşeşte să propună dezbaterii publice un proiect pentru pasaj subteran la Piaţa presei Libere. Proiectul îl găsiţi aici. E destul de greu să-ţi dai cu părerea pe un astfel de proiect complex, mai ales în momentul în care nu sunt făcute publice toate informaţiile. Se pomeneşte pe acolo de mai multe studii, dar nimic public.
Pasajul este, pentru partea carosabilă, doar o subtraversare pe un singur sens de circulaţie, pe direcţia nord-sud. În subteran există o bifurcaţie, existând posibilitatea de a ieşi către Kisselef sau către Expoziţiei. Tot în subteran se va putea ajunge direct în parcarea subterană a celor două turnuri de birouri din piaţă. În acelaşi timp ar trebui să existe şi un pasaj subteran pietonal care să facă legătura între terminale de transport în comun, existente sau propuse, cum este viitoarea staţie de metrou. În rest, minime precizări pentru parcaje subterane pe suprafeţe mari, o minimă reglementare pentru o suprafaţă supraterană construibilă. Cam atât.
Ei şi dacă nu putem vedea detaliile proiectului şi studiile care au generat soluţia, putem face totuşi o încercare în descoperirea locului pe care îl ocupă acest proiect în strategia de dezvoltare a Bucureştiului. Mi se pare normal ca orice proiect de aşa mărime să fie inclus în diferitele documente care definesc modul de evoluţie a oraşului. Nu avem multe, nu prea se respectă, dar ne uităm pe ele.
În PUG Bucureşti (aprobat în 2000 şi, cu prelungiri succesive, încă în vigoare) este amintit un pasaj subteran, dar pe direcţia Kiseleff-Poligrafiei. În proiectul actual, bulevardul Poligrafiei nu are nicio legătură cu pasajul subteran, lucru absolut logic. Sunt sigur că nimeni de la primărie şi din birourile proiectanţilor nu ştie de dezvoltările actuale şi viitoare din spatele Casei Prese Libere. În Masterplan-ul pentru transport public avem ceva mai multe informaţii despre zona pieţei. Soluţiile propuse şi agreate şi de către primărie vizează introducerea benzilor speciale pentru transport public şi parcări subterane. Pentru zonă se mai propune şi dezvoltarea în legătură cu Sistem de Trafic Urban Controlat, un Sistem de Managementul Transportului Public si un sistem CCTV de supraveghere a traficului. Pe lângă faptul că nu este nimic precizat despre oportunitatea unui pasaj, avem şi căteva informaţii despre timpii de parcurgere a axei nord-sud, la oră de vârf (pag. 96 şi 97).
Nu ştiu dacă se va realiza acest proiect sau dacă nu e doar încă unul dintr-o lungă listă de a arăta că se lucrează. Poate că în momentul în care se vor realiza consultări publice reale vom putea afla de la specialiştii proiectanţi de la Metroul S.A. şi biroul de proiectere a domnului arhitect Dorin Ştefan (cei care apar pe documente ca fiind proiectanţii) de ce au ales această soluţie, care sunt studiile prealabile efectuate în zonă. Primăria ar putea să explice în ce strategie a fost inclus proiectul, în ce fel contribuie investitorul privat căruia i se face un acces în subteran şi de ce nu sunt implementate mai întâi soluţiile aprobate în Masterplan.
