Dacă v-aţi închipuit că acum – odată cu venirea primăverii – vă puteţi apuca de sport, v-aţi înşelat; fraierilor.
Să te apuci de sport e o chestie complicată, nu-i pentru ţăranii ca noi.
Odinioară, era de-ajuns să-ţi pui nişte tenişi în picioare şi să dai vreo două ture de lac; să mergi la sală şi să ridici nişte greutăţi sudate la uzină; să te sui pe bicicletă şi să pedalezi pe cîmp.
Cele mai frumoase amintiri de pe vremea cînd obişnuiam să alerg erau liniştea şi peisajul din parc, colegialitatea simplă a amatorilor care transpirau ocolind lacul, bucuria de a începe ziua frumos şi sănătos. Sau mi-e drag să-mi amintesc şi cum îmi reparam bicicleta cea veche, cum o scoteam iarna din magazie şi o ungeam – şi cum băteam coclaurile şi şoselele.
Lucrurile s-au schimbat. V-am povestit despre dispreţul cu care sîntem priviţi noi, ăştia care mergem pe cîte o bicicletă ieftină. Vă povestesc mai multe azi – pentru că sportul nu mai e plăcere, bucurie, sărbătoare – ci ifose ambalate în plastic.
… şi ifosele urcă tot mai sus. Să faci jogging dimineaţa în Herăstrău e fumat; trebuie să alergi numai pe bandă; pentru că – Doamne fereşte! – în Herăstrău poţi da peste vreun ciudat care aleargă de plăcere sau – şi mai Doamne fereşte! – peste vreun sărăntoc care n-are bani de mers la sală… şi de sărăcie trebuie să ne ferim mai ceva ca de hepatită; dacă se ia??
În 2013 trebuie să-ţi setezi goaluri. Trebuie să te pregăteşti să alergi un maraton – alergatul maratonului e must-ul momentului în sportul amator.
Nici nu vreau să mă gîndesc ce s-a ales de mersul cu bicicleta prin jurul Capitalei, căutînd locuri interesante şi drumuri pitoreşti. Cînd nu pedalăm la sală, ieşim din oraş doar la evadările organizate; pentru că acolo – nu-i aşa? – trebuie să te înscrii, să ai echipament, să fii printre ai tăi; şi nu-i nici un pericol să dai de vreun sărăntoc fără GPS care-şi cară butelia pe bicicletă.
Pe scurt, dacă n-ai echipament, dacă n-ai bani de abonament, dacă nu bei Isostar, dacă n-ai nu-ş ce aplicaţie care să-ţi zică cîţi paşi ai făcut şi cîţi stropi de sudoare ţi s-au scurs pe frunte, dacă nu-ţi monitorizezi ritmul cardiac şi cînd dai la buci – nu te apropia de sport, frate.
