… şi fu şi lăsata secului – pentru tot mai puţinii pravolslavnici de la noi; şi fu şi Sfîntul Patrick – pentru restul românilor. Dar se-mpăcară bine, amîndouă sărbătorile – că-s prilej bun de-a te chercheli şi veseli; şi veselia e pe placul Domnului, în orice biserică ridicată de om l-am căuta…
Fu fain, că atuncea cînd se porni parada, ieşi un picuţ şi Soarele; în rest, cam friguţ.
Bucureştiul s-a dus la sfîntul Patrick ca la moaşte. Mi-a fost drag să văd Calea Victoriei atît de plină de oameni!
Parada, ca parada – cam slăbuţă, cam făcută să fie făcută; poate la anul chiar va fi o paradă – mai cu muzică, mai cu dans, mai cu bucurie! Hai, că se poate!
Da’ ce contează? Sfîntu’ Patrick să trăiască!
… şi s-aibă grijă şi de noi.
