România, în baston. Cine mai munceşte peste 50 de ani?

BCR a aruncat în piaţă una dintre cele mai înfricoşătoare statistici apărute în România. Una care relevă faptul că acum, unul din şapte români are peste 65 de ani, iar în 2050 se va ajunge la un raport de un bătrân la trei persoane, dacă natalitatea nu va creşte.

România în baston, îmbătrânirea populaţiei

Mediana vârstei populaţiei va ajunge la 46 de ani în 2030 şi 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011, conform studiului „Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei în România” al diviziei BCR Cercetare.

Cu alte cuvinte rămânem fără forţă de muncă cu toate implicaţiile de rigoare, scăderea PIB-ului potenţial (ajuns la 1,3% în 2013 de la 5% în 2004), productivitate în minus, deci plus valoare scăzută, colapsul sistemului de pensii, al sistemului de sănătate, care nici acum nu stau pe roze, ba din contră.

„Stimularea economisirii populaţiei este esenţială pentru reducerea dependenţei României de fluxurile externe de capital şi finanţarea internă a creşterii economice, prin depozite bancare, fonduri de pensii private, fonduri de investiţii, asigurări de viaţă, obligaţiuni de stat, piaţă de capital”, crede Eugen Sinca, economist BCR.

Colac peste pupăză, cam a treia parte a forţei de muncă autohtone bate în gol, slab productiv, într-o agricultură insuficient modernizată şi tehnologizată şi asta în condiţiile în care la vecinii din zona euro, doar 3,4% din forţa de muncă e ocupată cu agricultura, majoritatea occidentalilor, 73% funcţionând în domeniul serviciilor, faţă de doar 42% la noi.

„Statul trebuie să continue reforma agriculturii, cu participarea sectorului privat şi public. Trebuie stimulată comasarea terenurilor agricole în mari exploataţii, prin subvenţionarea cheltuielilor notariale şi de cadastru efectuate de fermierii vârstnici cu ocazia vânzării terenurilor”, susţin oficialii BCR.

CINE ARE PREA MULŢI BĂTRÂNI…

În 1990, când România spera că va rupe pisica, erau 0,4 pensionari la un salariat. Raportul a devenit dezastruos, adică s-a inversat în 1998, iar acum trăim un albastru infinit, fiecare salariat susţine 1,2 pesnionari, pentru ca peste 50 de ani să se ajungă la un salariat pentru 1,5 pensionari.

Şi dacă ţinem seama că dintre salariaţi, în jur de o treime activează în sistemul public, adică învârt banii produşi de un sistem privat firav şi pe cei împrumutaţi de stat pentru supravieţuire, direcţia nu e tocmai greu de prevăzut.

Situaţia nu e cu mult diferită faţă de celelalte ţări din Uniunea Europeană, dar, în parte, acestea, mai ales cele puternice, precum Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania pot apela la emigranţi, care să suplimenteze forţa de muncă şi au şi făcut-o deja, chiar dacă momentan există o anumită rezistenţă populistă la apariţia acestora. România nu dispune de această variantă, în primul rând pentru că nu poate oferi locuri de muncă şi nici venituri comparabile cu cele din vestul continentului.

Avem o economie slabă, cu productivitate redusă, investiţiile în capacităţi de producţie sunt insuficiente, ceea ce de altfel, a determinat în jur de trei milioane de români să plece pentru a-şi căuta norocul şi o viaţă mai bună în zonele care pot oferi aceste lucruri.

EXISTĂ SOLUŢII?

Reprezentanţii BCR cred că este prioritară oferirea de alternative viabile pe piaţa forţei de muncă persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani, mai ales că populaţia inactivă din această grupă de vârstă a crescut masiv în perioada de criză din cauza pensionărilor şi concedierilor.

În fapt, suntem în postura în care orice majorare a cheltuielilor cu protecţia socială poate avea loc numai dacă vor creşte veniturile publice, care momentan sunt peultimele locuri în UE, de circa 33% din PIB. Cum se poate atinge creşterea încasărilor? Prin spargerea mafiilor spun voalat cei de la BCR. Prin intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale şi nu prin majorarea fiscalităţii, care ar distruge un mediu de afaceri şi aşa bolnav de sărăcie.

De asemenea, o variantă este scăderea deficitului de cont curent, prin utilizarea serviciilor precum turismul.

„Performanţa slabă a României în domeniul serviciilor comercializabile, aşa cum e turismul lasă loc pentru îmbunătăţirea deficitului de cont curent. În 2012, România a avut un sold negativ al serviciilor de turism în balanţa de plăţi de 300 de milioane de euro, în timp ce Bulgaria a avut intrări nete de 1,9 miliarde euro”, arată raportul BCR.

Va trebui, prin urmare să ne uităm mai atent la modurile prin care serviciile producătoare de venituri nete pot fi susţinute. Chiar şi aşa, însă, România are în faţă o statistică neagră, iar deja celebrul sat românesc în care au mai rămas câţiva vârstnici, s-ar putea extinde la nivel naţional.

SURSA-http://www.businesscover.ro/21-03-2013-romania-in-baston-cine-mai-munceste-peste-50-de-ani/