… poate şi cei care nu l-or fi citit se gîndesc la Sadoveanu, atunci cînd aud de Nada florilor. Pentru mine, taximetrişti şi agenţii de teren, Nada florilor e şi o stradă din Tei, paralelă cu Teiul Doamnei (pe-acolo multe străzi au nume frumoase). O stradă cu nişte blocuri deosebite.
Despre blocurile acelea de pe Nada florilor am auzit acum patru ani; mi-a scris despre ele Herodot, unul dintre comentatorii care îmbogăţeau articolele noastre pe atunci. Mi-am închipuit că-s nişte blocuri speciale, cu apartamente mari, cu o împărţire deosebită (se construiau şi blocuri dintr-astea pe vremea comunismului) – aşa că am ţinut minte că trebuie să le văd cu ochii mei; doar că am avut timp pentru asta doar acum.
Cînd m-am dus să le văd, nu am găsit ce căutam – ci altceva. Dar nu am fost dezamăgit.
… e un mic cvartal acolo; blocurile de la stradă nu-ţi sar în ochi prin nimic; sînt mici – cu două etaje – urîte şi destul de murdare: nu-ţi vine să te uiţi prea mult la ele:
… însă, printre ele, pe nişte alei înguste, ajungi la blocurile ciudate:
… sînt nişte blocuri construite într-o formă aparte, triunghiulară; cu o curte interioară, în care se află şi scara de acces la apartamentele de la etaj; în curtea asta intri printr-un mic gang:
… face să vezi curtea interioară:
Cvartalul ăsta de blocuri e printre cele mai interesante ale oraşului nostru, alături de parcelarea Căţelu, blocurile din Ferentari sau cele de la Piaţa Rahova.
