Va propun in aceasta postare sa cercetam intr-o anumita masura care este caracterul orasului nostru, ce il defineste, ce inseamna de fapt Bucuresti pentru fiecare dintre noi.
Bucurestiul a trecut printr-o multitudine de perioade istorice, marcate de evenimente, fiecare dintre acestea punandu-si amprenta asupra orasului atat la nivel de tesut, cat si la nivelul fondului construit, din punct de vedere tipo-morfologic. Pe de alta parte, Bucurestii nu inseamna doar cadrul fizic imediat, pe care il vedem, pe care-l putem chiar atinge, ci in opinia mea, inseamna si un set de maniere, practici, mentalitati, lucruri intangibile care au modelat si continua sa modeleze orasul in zilele noastre, fie ele bune sau rele.
A fost pe rand “un mare sat, intr-o mare gradina”, a fost scos din ruralitate in secolul al XIX-lea (intr-o mica masura), si-a petrecut adolescenta ca Mic Paris, apoi a trait cosmetizarile moderniste, ajungand ca dupa Al Doilea Razboi Mondial sa traisca una dintre transformarile cele mai brutale pe care i-a fost dat sa le vada: sistematizari, demolari masive, transmutari ale populatiei, ruperi majore de tesut, toate cumulate intr-o trauma psihologica.
Orasul nostru este un oras al straturilor, depuse si sedimentate de-a lungul timpului, straturi printre ale caror ramasite (atentie, nu toate aceste perioade isi mai pastreaza vestigiile in zilele noastre) ne strecuram astazi, intr-un mod uneori autist. Toate aceste acumulari dau caracterul orasului, lucru nu usor de definit, cel putin nu dintr-o perspectiva simplista sau mono-disciplinara.
Orasul acesta al sumelor, al adunarilor de materie, de energii, este in fapt Bucurestiul. Fiecare il poate simti intr-un alt mod. Unii ii aclama eclectismul (in special turistii straini si pe buna dreptate), altii se bucura de Centrul Vechi (in acceptiunea larga a publicului, nu cea spatial-temporala), dar exista si voci care se ridica impotriva muzeificarii, care contesta calitatea de monument istoric a unor portiuni de tesut sau cladiri, altii care blameaza anonimitatea cartierelor-dormitor. Avem printre noi si voci care sustin orice schimbare de dragul schimbarii. Cu totii traim(mai mult sau mai putin, in functie de ce intelege fiecare din acest verb) in acelasi oras si impreuna cu fondul construit, actiunile noastre, relatiile noastre cu orasul si relatiile pe care le constuim intre noi, evenimentele care au loc in acest cadru, participam la conturarea identitatii orasului.
Bucuresti poate insemna, printre altele:
Alaturari de acoperisuri intre strazile Vitejescu si Verzisori
Insiruire de calcane pe strada Maximilian Popper (fosta Trinitatii)
Flatiron de Bucuresti, in apropierea parcului Cismigiu
Oglindiri ale blocurilor de locuinte in ferestrele Camerei de Comert si Industrie
Apus in centrul istoric al orasului, in spatele magazinului Cocor
Constructii cu caracter diferit pe strada Gheorghe Lazar
Constraste la Piata Concordia
Situatii absurde de mascari (in cazul acesta, la ansamblul de la Sala Palatului)
Simbioze intre vechi si nou pe strada Maria Rosetti
Perspectiva descendenta pe strada Selari
Insertii controversate in vecinatatea palatului BNR
Degradarea patrimoniului construit; hanul Solacoglu pe Calea Mosilor
Blocuri cat cuprinde, vazute dincolo de Lacul Vacaresti
Panorame in zone centrale
Ce concluzie tragem de aici? Este acesta Bucurestiul vostru? Ce inseamna pentru voi Bucuresti? Va urma…
