În trecere pe strada Sabinelor (I)

Sabinelor, o stradă de la marginea cartierului Uranus, a avut norocul să scape întreagă în cea mai mare parte. Flancată de numeroși arbori de vanilie sălbatică, este un prototip al străzilor din acest cartier distrus. Vă invit, așadar, la o plimbare pe traseul ei.

Pentru început, postez o hartă a zonei (Ghidul București 1969):

Vom porni de la capătul dinspre Calea 13 Septembrie. În vechea configurație, de aici porneau și străzile Gheorghe Dinicu și Linia Arsenalului, în direcția stadionului Cotroceni. Nu avem imagini din locul respectiv.

Pe partea dreaptă, dincolo de strada Cedrilor, la nr. 117 există un imobil nou cu 4 etaje:

Aici își au sediul, printre altele, firma Total Confort, specializată în construcții și amenajări, precum și Albinuța Shops (rețea de magazine).

În dreapta se desprinde strada Coriolan Gaius Marcius (un general roman care a trăit în secolul V î.Hr.):

Următoarea stradă pe dreapta se numește Locotenent Petre Linteș. Casa de pe colț, tipic țărănească, și-a păstrat vechiul aspect (cu excepția a 2 geamuri termopan):

Pe latura stângă, în sensul nostru de deplasare, la numărul 92-94, se găsește o clădire ceva mai ”răsărită” față de celelalte, cu 2 etaje, având o arhitectură complicată, cu influențe maure (rog specialiștii să se pronunțe):

Fostele prăvălii de la stradă și-au tras obloanele, iar la parter ferestrele au fost zidite ori acoperite cu placaje.

Lângă ea, la nr. 90, se află o altă clădire interesantă, cu etaj, având un balcon din fier forjat, o ușă metalică vopsită în roșu și geamuri în picățele:

Tot pe stânga, la colțul cu strada Luceafărului, există o căsuță vopsită în vernil, în care funcționează un magazin mixt. Pe latura dinspre strada Sabinelor are și o copertină de culoare indigo deasupra ferestrelor (fotografie de la Raiden):

Pe partea dreaptă, în același loc, se desprinde strada Adrian (după numele împăratului roman Hadrianus, care a domnit între anii 117-138). El a renunțat la 3 provincii orientale cucerite de Traian, pe care le-a abandonat, fixând granița pe fluviul Eufrat.

Casa de pe colț, de la numărul 85, este foarte veche (posibil să aibă chiar 100 de ani). Treptele de la intrare indică faptul că acolo a funcționat cândva o prăvălie, acum închisă:

Este întreținută într-o oarecare măsură, burlanele fiind întregi; totuși, geamurile placate și vopsite în grena îi conferă un aer dezolant.

La colțul cu strada Cenad, tot pe dreapta, se găsește o clădire vopsită în gri-bleu ce pare să aibă două corpuri. Cel dinspre strada Sabinelor este mai mic, doar cu parter, celălalt având și etaj:

Geamurile sunt din termopan, prevăzute cu gratii. Este posibil ca proprietarul să fi zidit intrarea de pe colț, precum și una din ferestre. Desenatorii de graffitti și-au făcut meseria ăn acest loc.

Pe partea stângă, la numărul 72 se află o clădire impunătoare, construită în stil baroc și bine întreținută:

Iar dincolo de ea este o casă vopsită în roz, sediu de firmă, care adăpostește și un magazin (în dreptul copertinei albastre).

Pe strada Sabinelor au circulat cândva autobuze. Ele aparțineau liniei inelare 33 și veneau dinspre Parcul Libertății (Carol) pe strada Mitropolit Nifon până la rondul Coșbuc. Apoi, urmau traseul străzii Constantin Bosianu, intrau pe Calea Rahovei de unde, după o scurtă porțiune, treceau pe Sabinelor. După aceea, virau dreapta pe Calea 13 Septembrie și se opreau la capătul din Piața Puișor.

 

(va urma)