Cartierul Izvor – Mihai Vodă (partea întîi)

scris de Ando

Printr-o fericită conjunctură (ce înseamnă internetul ăsta!), am intrat foarte recent în contact cu domnul Adrian Mureşan de la care am primit un formidabil set de fotografii – făcute de fratele lui – în anul 1979 în zona defunctului cartier Izvor.

Aşa că, după  un scurt schimb de mesaje, cu o promptitudine şi modestie ieşite din comun, dânsul şi-a dat acordul  să postăm aceste fotografii, însoţite de propriile lui explicaţii (el a locuit in cartier).

Toate vin în completarea unor materiale deosebite pe care le avem de la Dan Perry, Radu Caulea, Dan Vartanian, Gheorghe Leahu, Andrei Pandele…

Prea multe – în plus – nu sunt de spus. Rămân aceste imagini ale unui cartier mistuit gratuit de ambiţia unui dictator megaloman şi scelerat.

… imagini (vreo 40) pe care le vom publica în trei articole.

Cartierul Izvor – Mihai Vodă (partea întîi)

 

scris de Adrian Mureşan

Biserica Izvorul Tămăduirii din str. Puţul cu apă rece, la capătul dinspre str. Izvor.

Intersecţia str. Izvor, str. B. P. Hasdeu şi str. Ceres cu vedere spre str. Mihai Vodă. În clădirea următoare celei cu “Lactate” erau un magazin de pîine, o frizerie şi o tutungerie (care vindea şi caiete de şcoală).

Str. Izvor dinspre str. B. P. Hasdeu către str. Mihai Vodă. În clădirea din prim-plan erau un atelier de mobila şi o cizmărie. În planul depărtat se vede fabrica Luceafărul – spălătorie şi curăţătorie chimică – fostă Schmit şi devenită ulterior Nufărul. Nu era deci o fabrica în sensul propriu, dar toata lumea îi spunea aşa.

Intrarea în fabrica Luceafărul (Nufărul). Fabrica mai avea o intrare prin str. Orăscu, vizibilă într-o poză ulterioară. Peste drum de această intrare, fabrica mai avea nişte garaje – cu compresor în curte la care ne umflam mingile de fotbal – şi ceva ce semăna a club-sală de festivităţi.

Poză pe str. Izvor, din faţa fabricii Luceafărul către intersecţia Izvor cu Hasdeu. Se mai puteau vedea reflectoarele de la nocturna de pe stadionul Republicii (ANEF)

Str. Izvor la intersecţia cu str. Mihai Voda şi V. A. Ureche. Clădirea din faţă era pe Izvor la nr. 65. La parter era un magazin de pîine (vizibil în poza pe colţ) şi în dreapta, o cizmărie. Mai în dreapta exista cîndva şi un mic debit de tutun – nu mai era. Clădirea roşie din planul doi era pe Mihai Vodă la nr. 70.

Str. Mihai Vodă pozată din intersecţia cu Izvor. Prima clădire din dreapta (cea cu plopii în faţă) era la nr. 65 şi avea la parter o grădiniţă de copii. A aparţinut familiei Schmit, proprietarii fabricii Luceafărul (Nufărul). E casa în care am copilărit (1953-1968). Mai în profunzime, se vede intersecţia Mihai Voda cu str. Al. Orăscu, iar în fund de tot, “rondul”, intersecţia Mihai Vodă cu Fonteriei şi cu str. Puţul cu apă rece. Str. Mihai Vodă cotea uşor la stînga către intersecţia cu str. Uranus, unde apoi era Şcoala 124 (Romanescu).

Şcoala 124 – Romanescu. Era la intersecţia str. Mihai Vodă cu str. Uranus (strada cu linii de tramvai care cobora din Dealul Spirii pînă la Podul Izvor). Cînd am început eu şcoala (1957), strada Uranus începea aici şi continua în sus (dreapta) pînă la Chirigiu. Către stînga, în jos pînă la Podul Izvor, se numea bd. 1907!

Str. Izvor fotografiată din intersecţia cu Mihai Vodă catre Podul Izvor. Magazinul de pîine din faţă era la nr. 65 (pe Izvor), iar în a treia clădire, cea cu o ornamentaţie mai neobişnuită, era o secţie a întreprinderii Frigocom. Iniţial cred că fusese un depozit de cherestea. Urmînd strada către Podul Izvor, se ajungea la intersecţia cu str. Al. Odobescu (către dreapta) trecînd prin faţa str. Simonide (care era către stînga).

Str. Mihai Vodă la nr. 65, intersecţie cu Izvor. Clădirea din stînga e cea de la nr. 65, cu grădiniţa la parter. Gardul de beton din faţă (cînd eram copil era de lemn) e gardul de la “solar”, locul de joacă de la gradiniţă dar şi al nostru (eram cinci copii care locuiam la etaj) şi al copiilor din vecini.

Clădirea fabricii Luceafărul văzută dinspre str. V. A. Ureche, iar în spatele plopilor,”solarul” de la grădiniţa din Mihai Vodă nr. 65. Gardul de lemn din prim plan era de la un fel de teren de sport pe care băieţii mai mari băteau migea. Ulterior acolo s-a aşezat o staţie de betoane, gard în gard cu imobilul de pe V. A. Ureche nr. 1 (sau poate nr. 3).

Str. V. A. Ureche văzută din intersecţia cu str. Izvor. La mijlocul străzii se poate vedea intersecţia cu str. Crăiţelor, iar în planul depărtat, intersecţia cu str. Rozelor (devenită ulterior Şoimăreşti)

În această din urmă intersecţie, strada Ureche făcea o curbă dublă şi apoi continua pînă în str. B. P. Hasdeu.

(va urma)