cumpărături – concluzii

… e devreme să tragem concluzii la sezonul cumpărăturilor; mai ales pentru că sezonul ăsta nu se termină niciodată la mulţi cetăţeni de-i cunosc eu. Nici concluziile-n sine nu-s taman potrivite, că existenţa lor ar presupune că cineva ar trebui să ia şi seamă de ele – or, eu n-am văzut lumea cumpărînd mai inteligent.

Una din cheile economiei este rulajul. Văd tot mai multe firme cu tot mai puţini bani şi tot mai puţine stocuri. Chestia asta cu stocurile este aplicabilă şi-n viaţa de zi cu zi. Ce folos e să ai în cămară sau în debara lucruri blocate? Oare ieşi în cîştig dacă îţi iei cu 20% reducere un sac de detergent care să te ţină de la Paşte pînă la Crăciun? – sau doar ţi-ai blocat nişte bani cu care puteai face altceva?

… nici eu nu ştiu,  dar promit că o să mă mai gîndesc.

Nu m-am dumirit dacă rămînînd clientul unui singur hipermarket ieşi în cîştig sau în pierdere. Sigur, poţi frunzări toate pliantele primite în cutia poştală; dar merită să fugi în Carrefour pentru zahăr la ofertă, iar apoi să te abaţi în Cora pentru reducere la cola, şi să rogi pe cineva să te ducă în Auchan pentru că ai auzit c-au ieftinit pulpele de pui? Ştiu pensionari care, din păcate, sînt nevoiţi să meargă jumătate de oraş pentru o pîine mai ieftină – dar noi, restul oamenilor, n-avem timp de atîtea drumuri şi căutări.

Schimbarea magazinului preferat e plină de capcane. Fiecare alt magazin are nişte mărci proprii – unele proprii sînt bune, iar altele nu. Chestia perversă e că nu toate sortimentele dintr-o marcă proprie bună sînt la fel de bune; fireşte că după un timp ştii ce trebuie să iei şi ce nu trebuie să iei; dar pînă să se întîmple asta, ai experimentat pe banii tăi.

Comerţul ăsta – retailul, cum îi zice astăzi – are, cică, fel de fel de reguli; succesul cică vine din felul în care le ocoleşti… Sînt multe chestii pe care lanţurile de magazine le fac şi care sînt porcării. Mi se pare de rahat felul în care Lidl şi Mega Image nu scriu numele producătorilor unor produse vîndute sub marcă proprie: nu mi-e de-ajuns să ştiu că pîinea e fabricată în România pentru magazinul în care mă aflu.

Magazinele astea mai au mult de făcut pentru client, credeţi-mă. Se petrec fel de fel de mişmaşuri prin jurul lor. De cîte ori nu am văzut şmecheri vînzînd ştergătoare de parbriz în parcare la Kaufland? – şi doar pentru că acest magazin nu catadicsea să aducă la vînzare suficient de multe ştergătoare ieftine.