Nu o să vorbesc prea mult despre biserica . A fost tratată exhaustiv înainte. Strada cu acelaşi nume, în schimb, nu a primit nicio atenţie până acum şi e păcat, pentru că de-a lungul istoriei are un parcurs interesant.
Pentru început, o imagine de pe bing ar fi foarte utilă pentru cei care nu pot localiza exact strada:
Pe Google Maps putem vedea că strada în cauză este la doi paşi de Piaţa Universităţii (este marcată cu A):
De la Alex Gâlmeanu, de pe www.muzeuldefotografie.ro avem o vedere aeriană valoroasă,din perioada 1916-1918:
Punctele de interes sunt :
15 – Clădirea Facultăţii de Arhitectură, construită între 1916 şi 1928
25 – Biserica Ienei
J – Biserica Sfântul Nicolae Dintr-o Zi
AF – Hotelul Paris, modificat şi apoi devenit Hotel Muntenia, existent şi astăzi
AD – Hotel Union, clădirea veche, cu doar 2 etaje, construit în 1870 pe locul caselor boierilor Cornescu. Între anii 1930-1931 Aghir Culina construieşte noul Hotel Union, dărâmându-l pe cel vechi.
A5 – Băile Comunale, numite şi Băile Centrale
Tot de pe Muzeul de Fotografie avem următoarea imagine aeriană, aproximativ 10-15 ani mai târziu:
Corpul nou al Universităţii şi Facultatea de Arhitectură sunt gata construite şi putem constata apariţia unui imobil în spaţiul dintre Biserica Ienei şi Universitate (corpul nou). Este vorba despre Hotel Britania:
Vis-a-vis de Maidanul Primăriei se găsea binecunoscuta şi regretata Biserică a Ienei. Avea hramul Sfantului Nicolae şi fusese construita mai întâi din lemn în anul 1611 de către o anume Iana, soţie de târgoveţ. În jurul bisericii se formează aşa-numita mahala a Bisericii Ianii. Lăcaşul de cult este rezidit din piatră şi caramidă de catre jupaneasa Safta, cumnata Doamnei Marica, soţia lui Constantin Brâncoveanu, între anii 1720-1724.
Casa parohială şi biroul au rezistat până la „rearanjarea” zonei după cutremurul din 4 martie 1977. Casa Oraşcu a fost demolată împreună cu Horelul Britania, pentru a se putea ridica în loc Blocul Dunărea.
În timpul regimului comunist, numele bisericii a devenit indezirabil, aşa că strada a căpătat numele de Strada Arhitecturii.
Din acele vremuri, pe blogul lui Alex Gâlmeanu putem vedea o comparaţie 1956-2008 cu biserica şi blocul Dunărea :
În 1972, biserica şi blocul Dunărea sunt binemersi la locurile lor. Peste 5 ani însă, lucrurile aveau să se schimbe radical. Pe 4 martie 1977, după cum bine se ştie, blocul Dunărea se prăbuşeşte. Ceauşescu vede ocazia perfectă să facă puţină ordine prin vechiul putred din acea zonă şi o macara loveşte „accidental” turla bisericii, care fusese neafectată de cutremur. Nici acest lucru nu provoacă stricăciuni importante, însă biserica devine „de nesalvat” şi este demolată :
Pe locul bisericii se înalţă blocul Dunărea 2, mult mai neimpresionant din punct de vedere vizual decât tizul său interbelic:
În 2008 arăta aşa (înainte de reabilitarea termică):
Problema cu acest bloc este că a fost ridicat după o demolare „bonus”. Doar oamenii care au mers pe acolo îşi dau seama că se întinde de-a lungul a trei sferturi din stradă.
Ce a mai căzut ca să-i facă loc ? Vizionând documentarul „Memorialul Bucureştilor”, am reşit să fac un stop cadru interesant:
Încă o poză din de la sfârşitul anilor ’30, de pe strada Biserica Enei, focalăzând pe Facultatea de Arhitectură:
Zona aceasta a fost atinsă de bombardamentele Aliate din 1944, iar fotograful neamţ de origine română Willy Pragher a fost pe fază:
În poza de mai sus în cadru intră Hotel Union, grav avariat, biserica Sfântul Nicolae Dintr-o Zi şi Hotel Paris, devenit ulterior Hotel Muntenia.
În ziua de azi biserica şi zona arată aşa (fotografie luată dintr-un unghi similar):
Încă o poză din prezent cu biserica. Se poate observa în fundal corpul Facultăţii de Arhitectură ce a fost adăugat după război :
Hotelul Muntenia (construit între 1925 şi 1930) arată jalnic în zilele noastre:
Hotelul Union a fost reconstruit şi i s-a adăugat un corp în anii ’50:
Între Hotelul Union şi blocul Dunărea 2 mai sunt încă două imobile :
Sunt sigur că după ce aţi terminat de citit articolul veţi avea un sentiment de familiaritate. Mulţi dintre voi sigur aţi trecut prin locurile astea măcar o dată, fără să acordaţi atenţie detaliilor şi clădirilor. Faceţi-o data viitoare ! 🙂
