prin Orăşelul Copiilor

Piedone a luat în arendă Orăşelul Copiilor şi s-a băgat în el. De vreo două săptămîni s-a inaugurat o parte. Ai zice că-i mai bine ca înainte. Pare altceva, mai civilizat, mai nou, mai… mai bine.

… şi totuşi nu. Piedone e un personaj sinistru, al cărui gust este îngrozitor. Sînt aruncate, alandala, stătuiţe şi kitsch-uri teribile; te împiedici de ele, te agresează!

… şi nu e doar asta. Da – par simpatice copiilor, cei mici le călăresc, îşi fac poze cu ele. Sînt zeci de posibilităţi de joacă, pentru toate vîrstele. Dar sînt amestecate oribil, locurile de joacă sînt construite fără minte; vezi tobogane care se sfîrşesc direct înspre leagăne.

Aleile sînt o nebunie. Nu ştiu cum cineva a putut să construiască aşa ceva. Sînt înguste, întortocheate, paralele fără corespondenţe între ele! Nu duc nicăieri şi şerpuiesc aiurea.

… e o senzaţie sinistră. Te simţi ca într-un staul, ca într-un culoar pe unde-s mînate vitele. Eşti înghesuit de trei-patru modele de garduri, care de care mai urîte, care de care mai nepotrivite pentru un parc; că – totuşi – parc este, Orăşelul Copiilor, nu poligon de instrucţie.

Păcat. Ar fi putut fi, înţelegeţi.