La sfârşitul lunii octombrie am făcut un drum până în Băneasa împreună cu colegul de blog Cristi V. Ştiam de ceva vreme că acolo se ascund multe vestigii arhitecturale surprinzătoare, mai ales într-un cartier anost de blocuri creat în anii ’80. Se pare că multe imobile au scăpat de demolări.
Mi s-a confirmat ceea ce ştiam de multă vreme despre Bucureşti: că adăposteşte multe surprize plăcute.
Un mic istoric: actualul cartier Băneasa este fosta comună Băneasa, moşie a contelui Montesquiou Fezensac şi a soţiei acestuia, principesa Maria Bibescu. Numele cartierului, „Băneasa” , înseamnă nevasta banului, în cazul de faţă nevasta banului Dimitrie Ghica.
Ca să înţelegeţi mai bine, eu m-am ocupat strict de zona asta, marcată pe wikimapia:
Când am ajuns pe bvd. Aerogării, se demola din greu:
Nu am apucat să văd panoul, dar sunt foarte curios ce vor construi acolo. Sincer, sper ca într-un viitor să fie demolată şi abominaţia ceauşistă de peste drum (un fel de circ al foamei):
Din nou, aceeaşi problemă pe care o văd de atâta timp: închiderea balcoanelor. Efectul imediat: distrugerea volumetriei imobilului şi cocalarizarea arhitectonică. Deh, românul e mai friguros de fel.
Puţin mai departe, casa Pinca, cu tot cu grajdurile sale :
Mai găsim încă o casă proeminentă, casa lui Constantin C. Roşescu, participant la operaţiunea Autonomous (British Special Operations Executive) din WW2 :
Intrăm în cartierul propriu zis şi avem parte de surprize plăcute cu toptanul.
Casa lui D.D.Stancu, muzicolog:
Şcoala nr. 7 din Băneasa:
Imobil Art-Deco la intersecţia str. Neagoe Vodă cu str. Marinarilor:
Un imobil cu un stil foarte interesant. Nu sunt arhitect, aşa că nu aş dori să îl încadrez în vreun stil, în necunoştiinţă de cauză. Rog pe această cale persoanele care ştiu ce stil e să îmi scrie în comentarii:
O centrală termică (presupun) interesantă. N-am aşa ceva la mine în cartier:
Fan club al celor de la Fenerbahce:
Îmi plac foarte mult coloanele de la intrarea în această casă. E modestă, dar dă zonei un farmec aparte :
Clădirea fostei grădiniţe:
Cimitirul Băneasa, oficial cel mai mic cimitir din Bucureşti. Aici este înmormântat Jules Dufour, fost administrator al moşiei Băneasa:
Vilă impunătoare proiectată de arhitectul Victor Asquini :
O casă micuţă şi cochetă cu un gard cochet:
Două imobile art-deco foarte drăguţe:
Un imobil cam părăginit:
Casa aceasta este ridicată după Revoluţie, cel mai probabil, şi este cât de cât decentă (având în vedere ce dezastru arhitectonic a reprezentat pentru România periada post-decembristă):
Grupul Şcolar Agricol „Viaceslav Harnaj”:
În articolul de faţă, după cum puteţi vedea, am lăsat la minim tot felul de explicaţii, date istorice şi arhitecturale. Am lăsat în schimb pozele să vorbească.Sper că vorbele lor v-au îndemnat să priviţi cu alţi ochi Băneasa.
