Bucureștene. O zi

Azi, 2 octombrie, a fost sărbătoarea Sfântului Ciprian și a Sfintei Justina.
Poate că n-aș fi știut, dar am trecut prin fața bisericii Zlătari din Calea Victoriei și am văzut bannerul care, de deasupra ușii de intrare în biserică, anunța hramul.
În jurul bisericii, rânduri rânduri de bucureșteni așteptau liniștiți să depună acatistele adresate Sfântului. Coada se întindea până departe, în Lipscani.
 
 
 
 
I-am privit cu drag și cu un fel de compasiune.
Cât de amărât, cât de lipsit de sprijin trebuie să te simți, câtă încredere îți trebuie în ajutorul de sus, poate singurul, ca să aștepți astfel ore întregi!
În jurul acestei insule de nădejde deznădăjduită, orașul clocotea nepăsător, mașinile treceau în goană, clienții ieșeau și intrau în magazine…