Inca din primii ani de scoala am fost fascinat de ce in cartile mai vechi, in special cele interbelice, dar si in cele tiparite in perioada stalinista, care erau in biblioteca alor mei, cuvantul “numar” era prescurtat ca “no”. Am dezlegat enigma mult mai tarziu, cand in Marea Britanie am citit intr-o enciclopedie de fonturi de tipar ca prescurtarea “no” este un fel de traditie si dateaza inca din vremurile medievale, cand in Europa catolico-protestana latina era limba folosita in comunicarea scrisa, venind din “numero”, una din formele acestui cuvant in latina. Imi plac instantele cand litera “o” este redata deasupra unui semn egal (“=”) sau numai pe o linie de unire (“-”). Abreviatia continand semnul egal era deseori intalnita in perioada interbelica, adoptata la scara mare in designuri Art Deco, de la postere faimoase ale acelei ere (ca reclame de bilete de pachebot transoceanic, bauturi, medicamente, etc.) pana la redari arhitecturale de numere de cladiri, apartamente, etc.
Abreviere a cuvantului “numar” in redare arhitecturala, zona Matei Basarab, Bucuresti (©Valentin Mandache)
Am reusit sa gasesc in timpul turului Case de Epoca ce tocmai a avut loc duminica trecuta in zona Matei Basarab a Bucurestiului, trei asemenea cazuri de prescurtari “no” ca redari arhitecturale prezentate in fotografiile acestui articol. Prima este cea mai atractiva, cu un frumos semn “=” sub “o”, impodobind o casa in stil Art Deco de la inceputul anilor 1930.
Abreviere a cuvantului “numar” in redare arhitecturala, zona Matei Basarab, Bucuresti (©Valentin Mandache)
A doua imagine arata placa de nume a unui manufacturer de jaluzele metalice de pravalie, ce cel mai probabil a fost activ in anii 1920, judecand dupa modul de scriere “Bucuresci”, folosit pentru numele capitalei in decadele 1900-1920.
Abreviere a cuvantului “numar” in redare arhitecturala, zona Matei Basarab, Bucuresti (©Valentin Mandache)
A treia imagine dateaza de la mijlocul anilor ’30, indicand un atelier (de cizmarie, croitor, etc.) de la parterul unui bloc de apartamente Art Deco din cartierul evreiesc al orasului (in apropierea Teatrului Evreiesc de stat).
