… veşti dintr-astea nu vreau să primesc.
Patiseria mea preferată de la 11 Iunie s-a închis. S-a deschis alta, dar nu mai e la fel. Pentru că atunci cînd dispare o patiserie veche dispare mai mult decît o merdenea amărîtă – dispare şi tradiţia, şi continuitatea, şi legenda.
E păcat, sînt tare trist.
Dar şi mai trist sînt pentru că, odată cu închiderea patiseriei astea, s-a dus dracu’ ştiinţa de a face o plăcintă, un pateu cu carne.
În Bucureşti nu ai unde mînca o umplutură cumsecade cu carne tocată! Degeaba e patiseria de pe Take Ionescu, sau cofetăria veche din Romană, sau patiseria de la Gară, de pe Griviţa! Nu ştiu să facă umplutura cu carne aşa cum trebuie!
Of! Vreau aşa de multe oare?
