eu vă zic că orice e posibil. De fapt, ştiţi şi voi asta – doar că v-aţi dezobişnuit cu surprizele. Surpriză a fost Băsescu în 2000; poate fi eventualul, outsiderul Prigoană o surpriză în 2012?
Pînă la urmă, ar putea cîştiga acela care-şi doreşte mai mult victoria. Nu e o platitudine auzită la meciurile de fotbal, e o realitate.
Sînt convins că Oprescu îşi doreşte îngrozitor de mult victoria – doar că şi-o doreşte doar pentru el şi împotriva interesului Oraşului.
Nu ştiu; Prigoană – care începe să se poarte ca şi contracandidat oficial – pare interesant în declaraţii:
Silviu Prigoană, anunţat deja pe surse drept candidatul PDL la Primăria Capitalei, spune că un bun candidat la alegerile din 10 iunie trebuie să aibă “carismă şi notorietate”, iar proiectele şi programul electoral contează mai puţin […]
“Un primar bun nu trebuie sa fie un bun gospodar. Aceasta e o percepţie gresita. Trebuie sa fie un vizionar, nu un manager, sa anticipeze cum va arata Bucurestiul peste 20 de ani si sa isi conduca echipa pentru a ajunge acolo“ (de aici)
De acord. Proiectele şi programele electorale sînt inutile, atîta vreme cît toată lumea ştie că nu se vor respecta. Însă toată lumea le aşteaptă – o ştiţi la fel de bine ca şi mine. De acord şi cu primarul care nu trebuie să fie totuna cu gospodarul, cu omul providenţial chiar; dar îţi trebuie ceva – altceva – în schimb!
Ceva coerent. O viziune clară. Simplă. Puternică – pentru că altfel nu facem nimic.
Deocamdată Prigoană e interesant – dar asta nu e de-ajuns. Repet: nu e de-ajuns!
