m-am bucurat să dau peste o merdenea cinstită; la patiseria de la Piaţa 1 Mai – patiseria din fosta staţie a autobuzului 300 în direcţia Chibrit (zic fosta, pen’ că staţia actuală e la vreo sută de metri mai încolo.)
Merdeneaua mi-a plăcut; rar dai peste o merdenea în care brînza e şi aşa cum trebuie, şi atît cît trebuie. Aluatul e gustos şi nu se împrăştie în mii de aşchii atunci cînd merdeneaua se răceşte.
Apreciez şi faptul că am nimerit de fiecare dată merdenelele calde-calde, dar nu fierbinţi – pentru că mie aşa-mi plac.
… se vînd cu un leu şi cincizeci de bani.
