Ce-a fost ieri? Luni. Venirea din concedii. 9 ianuarie.
- Se întîlnesc neîntrebaţi oameni diferiţi. Cu preocupări diferite. Cu nepriceperi diferite. Cu cercetări penale în grade diferite de investigare. Băsescu-preşedinte ţară. Lucescu-antrenor fotbal. Vîntu- chibiţ. Unul ca altul de întunecaţi de orgolii. Fără legătură unii cu alţii, chiar duşmani. A, şi să ştiţi că eu cred că Raed face treabă bună, că vatmanul nu e de vină şi că mic.ro şi adevărul se vor prăbuşi.
Între ei, nici o comparaţie. Observ doar coincidenţa.
- Băsescu nu acceptă critici la Legea Sănătăţii. Lucescu n-acceptă că a greşit ca şofer la întîlnirea cu un tramvai. Vîntu nu înghite că-i prizonierul propriilor greşeli. Niciunul dintre ei nu se pricepe la ce spune. Voluptuos, atacă orbeşte. Sînt prea mari ca să se priceapă, prea mici ca să-şi vadă lungul nasului. Inşi nevorbiţi în concediu, să motivăm. Criză, inşi sătui să vadă în jur incompetenţă sau tăcere.
Inşi nestăpîniţi. Furii cu agerimi pe buză.
- Băsescu împotriva unui biet Raed Arafat. Lucescu împotriva unui biet vatman. Vîntu aiurea, în pustiu. Care poate face mai rău? Băsescu omorînd sistemul de urgenţă, singurul lucru bun de la Revoluţie încoace. Lucescu luînd pîinea de la gura unui manipulant de tramvai. Vîntu făcîndu-şi sinuciderea mai crudă.
Eh! Da, e vremea unei vorbe potrivite, tihnite. Unde om găsi-o? Revoltă împotriva instinctualului, animalului de pradă, orgoliului nemăsurat. Asta-i Criză. Trăncăneala nivelează. Ca prostia. Revoltă ioc. Pentru revoltă ne rămîne anul acesta doar Paştele. E liber de Paşte iarăşi.
