Calea Griviţei e o arteră foarte lungă (5,2 kilometri), printre cele mai lungi din Bucureşti, având o biografie deosebit de bogată. La început s-a numit Podul Târgoviştei, fiind folosită de domnitori şi negustori, în drumul lor către cetăţile de munte sau către Transilvania. A avut parte de numeroase distrugeri în perioada comunistă, dar şi după aceea.
Pentru a înţelege traseul ei, postez o hartă a zonei (din Atlasul Bucureşti 2004):
Aşadar, strada începe din Calea Victoriei, zona cuprinsă între strada Biserica Amzei şi imobilul masiv cu ceas unde a funcţionat fostul Comitet de Stat al Planificării, iar apoi Ministerul Economiei. Pe colţ se află Muzeul Colecţiilor de Artă; urmează la numărul 2 un imobil al ASE-ului, iar la nr. 4 – Spitalul de Nefrologie Dr. Carol Davila. Aceste clădiri masive n-au putut fi fotografiate de jos, de la nivelul străzii, de aceea vă invit să le priviţi dintr-o perspectivă aeriană:
Pe latura opusă (a numerelor fără soţ) sunt câteva blocuri de locuit neinteresante. Din dreptul spitalului am reuşit să surprind o panoramă frumoasă a unor clădiri vechi şi valoroase:
Clădirea de la nr. 19, de pe colţul cu str. General Budişteanu, a fost demolată (sunt în căutarea unei imagini). Urmează o intersecţie complexă cu străzile Mircea Vulcănescu (fostă Ştefan Furtună) şi bulevardul Dacia, prelungit până aici printr-o străpungere realizată în primăvara anului 1988. Pe unul din colţuri se găseşte o clădire cu 4 etaje, ce pare a fi construită în stil clasicist. Ea poate fi văzută de la înălţime, poza fiind realizată din interiorul Bibliotecii Academiei:
În stânga ei, se vede parţial Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române.
Pe partea dreaptă, casele de la numerele 12-24 au fost demolate cu ocazia străpungerii de care am pomenit (unele din ele aparţineau Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”). Clădirea principală de la nr. 28 a rămas însă în picioare (acum se numeşte Universitatea Naţională de Arte)
Tot pe dreapta, ceva mai departe, există un grup de case cu etaj, aparţinând unor stiluri variate (baroc, clasicist, cubist) după cum se poate vedea în această imagine:
Următoarea clădire, probabil în stil eclectic, se află la joncţiunea cu strada Semicercului, o arteră cu sens unic care porneşte şi se termină tot în Calea Griviţei:
Există o fotografie a d-lui Şerban Lăcriţeanu făcută în acest loc (24 august 1976) care înfăţişează un tramvai de tip V56 al liniei 10, iar în stânga lui, o casă care nu mai există (pe vremuri acolo îşi avea sediul fabrica Electrobobinaj):
Pe celălalt colţ al străzii Semicercului se găseşte un imobil de valoare, cu 5 etaje, caracterizat printr-un amestec de stiluri (eclectic, clasicist, renascentist), sediul câtorva firme şi magazine (imaginea aparţine lui Raiden):
Ar fi de precizat faptul că pe acest segement al Căii Griviţei au circulat troleibuze ale liniilor 86, 87 şi 65, în perioada 1998-2002, însă datorită cererii scăzute de transport în această zonă centrală, ele au fost suspendate.
În continuare, la numărul 50 se află o clădire în stil baroc, abandonată, în stare de degradare:
La colţul cu strada Sfinţii Voievozi se află biserica cu acelaşi nume, aflată la a treia reconstrucţie (1898), pe locul unei alte biserici de lemn ridicată pe la 1750 de Mihalcea Băcanul. Dl. Emanuel Bădescu susţine că aici a existat într-o vreme chiar un ansamblu mânăstiresc:
Pe colţul opus al străzii Sfinţii Voievozi există o clădire lungă, veche, cu 2 etaje şi un bovindou. În prezent aici îşi au sediul o spălătorie auto, un salon de coafură şi o baie publică, inaugurată în 2003:
Pe latura opusă a Căii Griviţei, în dreptul bisericii, se găseşte un hotel numit Helios, într-o clădire stil baroc de la colţul cu strada Iulia Haşdeu:
Iar pe celălalt colţ se află o casă chiar mai veche, cu un singur nivel, ce pare nelocuită:
Ceva mai departe, la numărul 105, avem o clădire în stil eclectic, ce pare să fi fost cândva un han. Acum adăposteşte o farmacie şi o firmă de cathering:
Revenind pe partea dreaptă (a numerelor cu soţ), vom remarca un front de clădiri vechi, având un aspect pitoresc. Cea din stânga, de la nr. 70, construită în stil neoclasic, este de vânzare şi nu-i exclus ca în curând să dispară:
În stânga lor, un alt imobil, cu etaj, pare destul de bine conservat şi găzduieşte un magazin al fabricii de bere Neumarkt, precum şi o agenţie de pariuri sportive:
De la intersecţia cu străzile Berzei şi Buzeşti avem o fotografie din 1973 a lui Hans Oerlemans, în care se pot vedea un tramvai de tip 09 Thomson, precum şi un autobuz Leyland al liniei 32, care întorcea la Gara de Nord:
Clădirea cu farmacie, din stânga, a fost demolată în 1983 cu scopul lărgirii intersecţiei, astfel încât tramvaiele să poată lua virajul la dreapta.
Din acest loc există o poză făcută în urma bombardamentelor din 4 aprilie 1944 ale aviaţiei anglo-americane, care a surprins o mică parte din dezastrul provocat cu acea ocazie:
(va urma)
