Anteturi si stampile in pseudoconexiuni

Am promis noi anteturi si stampile din anii Principatelor Unite sau ai Regatului Romaniei. Mai pun cateva (nu toate) ce provin , toate, din aceeasi nepretuita sursa – Directia Municipiului Bucuresti a Arhivelor Nationale. Prima imagine este o cerere a consulatului rusesc pentru a darama niste incaperi si imprejmuirea de zid pentru a-si face gard de „cher” adica, evident, din fier. Mi se pare important pentru ca, pe atunci, majoritatea imprejmuirilor erau fie „de uluci” – adica din scanduri – fie „de zid”.

Si mi se pare frumos pentru ca cereau voie la primarie, dupa regulile pe care chiar ei le impusesera prin Pavel Kiseleff in urma cu aproape 30 de ani (documentul este din 1860). va aduceti aminte ca am spus ca Biserica Rusa, pe la 1907, se construia de zor fara sa fi avut autorizatie. In acest caz, pe document apare semnatura arhitectului sef al capitalei, Kishnovsky. El avea in 1862 un astfel de antet pe hartiile emise de catre el:

Urmeaza si detaliul antetului consulatului rus, care este foarte frumos. Evident ca e cu chirilice.

Tot cu chirilice inca mai scria biserica, asa cum se vede din stampila pusa pe un document din 1862 de catre epitropia bisericii Cismeaua Mavrogheni, stampila avand inscris anul 1860.

Epitropii mai erau, dupa cum se vede in fragmentul urmator, ce vine din 1869. Epitropia raposatilor … Frumos nu?

Uite ca in aceeasi categorie, poate, se inscrie si Eforia Spitalelor (Spitalurilor atunci) Civile. Un frumos antet de pe un document din anul 1860 va arat mai jos.

De la Eforia Spitalurilor Civile pana la Crucea Rosie evocata pe un document din 1886 n-ar fi decat un pas de legatura. Antetul cruci rosii este dintr-un document care cerea aprobarea unui sopron pentru ambulante, facut la fel ca cel anterior si care era in curtea spitalului Filantropia. Astept de la Hungry Mole un viitor articol pe tema aceasta. Stiu ca si lui Raiden o sa-i placa pentru ca a facut niste fotografii la sediul Crucii Rosii.

Si aici cred ca am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa, cu un fir rosu al ideilor firav rau …