O comisie de specialişti numită Comisia de sistematizare lucrează la primăria municipiului la întocmirea planului definitiv de sistematizare a Bucureştilor. Toţi membrii comisiei au fost de acord că este necesar să se creeze o piaţă mare în centrul oraşului, la intersecţia arterei nord-sud : b-dul Brătianu, cu artera est-vest : bulevardele Elisabeta-Carol. Piaţa aceasta se va numi piaţa Brătianu. Rămânea de stabilit forma şi dimensiunile pieţei, precum şi implantarea noului palat al municipiului.
În vederea creerii acestei pieţe, pe care am preconizat-o de mult, subsemnatul a mai făcut o propunere publicată în Universul. Propunerea consta în deplasarea palatului primăriei şi crearea unei pieţe, fără exproprieri.
În sânul comisiei şi alţi membri au prezentat propuneri pentru amenajarea acestei pieţe ; aşa au fost propunerile d-lui arhitect Bolomey, a d-lui arhitect I. Davidescu, a d-lui arhitect Doicescu, etc. Aceasta din urmă a fost chiar publicată.
Astăzi fac o nouă propunere, care evident necesită cheltuieli, însă nu prea mari, cheltuieli ce se vor eşalona pe o lungă perioadă de timp. Viitoarea piaţă va fi o piaţă deschisă, larg deschisă, piaţă de circulaţie şi de staţionare. Circulaţia intensă se va face pe două dintre laturile pieţei, care va fi de formă dreptunghiulară.
Palatul comunal va ocupa una din laturile mari ale pieţei şi prin grandioasa sa faţadă de 200 m lungime va fi punctul central şi dominant al pieţei. Această piaţă va fi mărginită de b-dul Brătianu care, atât la intrarea în piaţă, cât şi la ieşire, va avea o lărgime de 60 m. B-dul Universităţiei va avea 56 m lărgime, b-dul Carol în faţa ministerului de domenii 64 m, mai departe 40 m, apoi 24 m şi va intra în piaţa Rosetti.
Recunoaştem că în axa viitorului palat comunal nu am putut prevedea o largă arteră perspectivă din cauza clădirei şcoalei de arhitectură, totuşi în acest ax există o distanţă liberă de 200 m, ceea ce cred că este suficient.
Faţada ministerului de domenii spre această piaţă ar trebui refăcută, dându-i-se monumentalitatea necesară şi legată cu faţada spitalului Colţea. Clădirea spitalului Colţea va rămâne aşa cum este şi va servi pentru o altă administraţie publică în cazul în care spitalul ar fi deplasat spre periferie. Înspre strada Batişte s-ar putea plasa spre piaţă o clădire publică cu o faţadă monumentală.
Este evident că pentru realizarea acestei propuneri sunt necesare câteva exproprieri ; ele se vor face încetul cu încetul pe măsura mijloacelor disponibile, căci exproprierile absolut necesare pentru executarea palatului comunal sunt de minimă importanţă şi pot fi realizate imediat.
Proiectul d-lui arhitect Doicescu publicat de curând nu va putea fi adoptat deoarece are după părerea mea câteva defecte capitale : piaţa este traversată de arterele nord-sud şi este-vest chiar prin cele două axe, ceea ce este un inconvenient pentru staţionare ; biserica Colţei va rămâne în interiorul pieţei aşezată la întâmplare. Viitorul palat comunal de o formă curioasă, disimetrică, în unghiu, având două faţade spre piaţă de egală importanţă, este aşezat retras într-un colţ al pieţei şi nu are o poziţie dominantă pe piaţă.
Palatul comunal va fi aşezat strâmb faţă de axa bulevardului Brătianu, pe când în proiectul meu schimbarea de ax care se va face în punctul unde este aşezată azi statuia Brătianu, va fi imperceptibilă, ori în ce punct ne vom plasa.
În proiectul meu sunt indicate mai multe locuri pentru viitoarele monumente publice şi este evident că faţadele clădirilor viitoare vor fi în armonie ca stil şi ca înălţime cu arhitectura palatului comunal.
Cred că propunerea de mai sus studiată în detaliu şi pusă la punct, va putea fi realizată şi va contribui la îmbunătăţirea estetică a centrului Capitalei.
[Paul Smărăndescu, Universul, iulie 1931]
