Titan – statie noua de metrou

A venit vremea sa coboram din nou in subsolul orasului, mai exact in statia de metrou Titan. Situata in cartierul Titan-Balta Alba, statia de metrou Titan este una dintre cele mai cunoscute si interesante ale metroului bucurestean. Spun asta, pentru ca prin design-ul ei este complet diferita de restul tipurilor de statii construite in Bucuresti.
Cartierul Titan-Balta Alba este situat in sectorul 3 fiind unul dintre cartierele dezvoltate in anii 60. Statia de metrou Titan este parte din prima magistrala a metroului bucurestean, parte din tronsonul al doilea Mihai Bravu – Republica, dat in folosinta in 28 decembrie 1981.

Pe imaginea din satelit a zonei am marcat accesele catre statie si elementele de interes ale zonei. Statia are doua accese, primul fiind la intersectia bulevardului Nicolae Grigorescu (fost Leontin Salajan) cu bulevardul Liviu Rebreanu. Al doilea acces este situat in parcul A.I.Cuza (fost IOR). Alte elemente importante in afara de parc sunt fosta Posta Titan (azi Romtelecom), magazinul Titan (azi Titan Mall) si complexul Potcoava (denumire primita de la forma blocului vecin).

Statia Titan face parte din magistrala 1 a metroului (M1), prima linie a metroului bucurestean. Aceasta a fost deschisa publicului in etape diferite, primul tronson avand capatul la Timpuri noi. In 1981 a fost inaugurat si cel de-al doilea tronson al magistralei, tronson prezentat in schema de sus, imagine primita de la armyuser. Pe schema este marcata si diferenta in modul de realizare a tunelurilor, tronsonul Semanatoarea – Timpuri noi fiind realizat in sapatura deschisa, iar continuarea Mihai Bravu-Republica cu scut.

Tot prin intermediul lui armyuser putem sa va prezentam o schema a statiei de metrou Titan. Planul (sus) si profilul longitudinal (jos) ne arata proiectul statiei de sub parc. In proiect au fost prevazute pentru viitor si traversari subterane (marcate cu rosu) ale intersectiei N. Grigorescu – L. Rebreanu, acestea nefiind niciodata realizate.

Primele imagini sunt de pe santierul statiei de metrou in 1977 (foto Agerpres de aici si aici). Cele doua imagini de sus ne prezinta santierul in zona accesului din parc pe bulevardul N. Grigorescu. Pentru realizarea statiei de metrou a fost nevoie de inghetarea solului, instalatia de inghetare cu amoniac in cele doua imagini de jos.

O imagine din 1980-81 ne arata santierul din subsol al statiei de metrou Titan (sursa foto). Statia este aproape de finalizare, executandu-se lucrarile de finisaje pentru inaugurarea intregului tronson la 28 decembrie 1981.

In 1985 statia Titan (sursa foto) este functionala. Remarcam design-ul statiei, aceea bolta unica in toate proiectele metroului bucurestean. O deschidere mare, fara niciun punct de sustinere intermediar a facut ca statia Titan sa devina unul dintre cel mai cunoscut si apreciat proiect al metroului.

In 1989 statia de metrou Titan (sursa foto) este neschimbata, imaginea fiind de la etajul intermediar de acces, printr-unul dintre goluri catre “nava”. Proiectantul general a fost Intreprinderea Metroul Bucuresti, colectivul de proiectare fiind format din: arhitectura (arh. Ion Podocea-sef proiect, c. arh. Ion Patrascu, tehnician arh. Doina Tanasescu), structura (ing. Sucri Baubec, ing. Constantin Popescu, ing. Ismet Baubec, ing Radu Stefanescu, ing. Eugen Fufezan), instalatii (ventilatii – ing. Valentin Carp, ing. Ion Sovaiala, sanitare – ing. Eugen Cepan, electrice – ing. Sandu Petrache, ing. Ion Marinescu, telecomunicatii – ing. Nicusor Leanga)

Situatia din 2010 (sursa foto) ne prezinta aceeasi imagine a statiei de metrou Titan. Nu s-a facut nicio modificare a design-ului acesta ramanand acelasi de la inceput si pana astazi. Executia proiectului a fost realizata de Intreprinderea Metroul Bucuresti (inginer sef – ing. Gheorghe Jelescu, sef santier- ing. Dumitru Enache, sef lot – ing. Dan Sevastre, sef lot finisaje – arh. Dan Constantinescu), iar lucrarile de pietrarie de Intreprinderea Marmura Bucuresti (stereotomie – arh. Irina Popovici, sef lot – s.ing. Calin Turod, maistru Vasile Vasile).

In concluzie imaginea statiei de metrou Titan nu s-a schimbat de la inaugurarea de la inceputurile de ani 80. De 30 de ani statia arata la fel si cred ca a venit momentul incerc sa o “refac”, macar in spatiul virtual.

In principiu aceasta refacere a statiei de metrou este doar un “upgrade”, o cosmetizare, asta pentru ca am pastrat toate elementele care definesc statia. Deschiderea mare este pastrata, iar modul de iluminare principal, pe centru, a fost si el pastrat.
Statia pastreaza aceleasi caracteristici, doar un pic modificate si modernizate in viziunea mea. Bolta definitorie pentru spatiul deschis este pastrata si acoperita printr-o membrana “gaurita” cu un model.
Iluminarea pe spatiul central se pastreaza, dar am ales sa o modific astfel incat sa apara o suprafata continua, central. Bolta este luminata in punctele de “inceput si sfarsit” adica de jos, de la terminarea zidului vertical si de sus, dintr-un spatiu al luminatorului central.
Profilul transversal al statiei este usor modificat prin amplasarea noului luminator central, ce lumineaza pe trei directii: cele doua segmente ale boltii si spatiul peronului.
Lumina “laterala” a corpului central are doua functiuni: sa creeze impresia de plutire a corpului superior central si sa puna in evidenta membrana “gaurita” de pe bolta.
Banchetele din mijlocul peronului au fost si ele regandite, fiind prevazute cu panouri de informare si spatii de reclame.
Membrana care imbraca bolta este “gaurita” pentru a creea iluzia unui element dinamic, element care se modifica vizual in functie de pozitia din care il privesti.
Numarul banchetelor din mijlocul peronului de asteptare a fost crescut, pentru sporirea locurilor de asteptare, dar si a spatiilor pentru reclame si a celor pentru amplasarea panourilor de informare.
Bolta statiei este luminata indirect pentru a amplifica senzatia de spatiu vast, odata cu folosirea unor materiale de culoare deschisa.

Sunt ferm convins ca o evolutie normala a metroului bucurestean nu inseamna numai proiectarea si, din pacate mai rar, executia unor noi trasee, ci si refacerea vechilor statii. Din punctul meu de vedere nici design-ul initial al acestora nu era o reusita, cu foarte putine exceptii. Dezvoltarea noilor trasee trebuie sa mearga paralel cu modernizarea celor vechi.

As vrea sa vad si incercari “futuriste” in design-ul noilor statii de metrou. Cele ce se vor inaugura pe M4, sau cele deja deschise, chiar si cele de la Grigorescu-Policolor, nu sunt din pacate un exemplu pentru design. Ele sunt doar noi si prin aceasta pot parea ca fiind mai interesante. E nevoie ca statul sa inceapa sa investeasca in lucruri de calitate si poate chiar extravagante. Statia de metrou Titan a fost la vremea ei un gest poate putin extravagant, de aici si singularitatea sa. Cred ca orasul nostru, supra si subteran, simte nevoia unor arhitecti si ingineri cu idei de valoare.