Vă întrebaţi poate de ce am ales titlul ăsta. Vreau să ilustrez că acel teren are aceeaşi utilitate în ziua de azi cum avea şi în anii ’40. Prin urmare, voi vorbi mai întâi despre actualul proiect, Petrom City, cu o mică prezentare a sa.
Până destul de recent era depozit de combustibili, după cum se poate vedea pe o imagine aeriană din 2001:
Prin octombrie 2008 au fost prezentate primele idei pentru realizarea noului sediu, cea de jos fiind câştigătoarea.Trebuie să mărturiesesc că îmi place la nebunie, deoarece se apropie foarte mult de conceptul La Defense din Paris, adică un district întreg cu clădiri noi (de birouri, etc) :
În continuare, alte poze din timpul construcţiei :
Pe 30 noiembrie 2010, după mai mult de 1 an de la începerea lucrărilor, sediul Petrom a fost inaugurat şi avem poze şi de atunci:
Compania Petrom si-a inaugurat ieri-seara noul sediu, de 130 de milioane de euro, situat in cartierul Straulesti din Bucuresti pe locul unui fost depozit de produse petroliere, tinta a aviatiei americane in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Proiectul Petrom City a demarat in 2007, inaintea declansarii crizei economice mondiale, si reprezinta cea mai mare investitie facuta de o firma care activeaza in Romania intr-un sediu propriu. Acesta este un complex ce cuprinde doua cladiri de birouri, un centru de date, o centrala electrica de 5 MW si o parcare de 900 de locuri, desfasurate pe o suprafata construita de 100.000 mp. Inainte de ridicarea constructiei, Petrom a cheltuit 10 milioane de euro pentru decontaminarea unei suprafete duble de teren, proprietate a companiei. Operatiunea a fost facuta de firma austriaca Zublin prin intermediul Strabag Romania. Aceasta a presupus curatirea solului, fiind decopertati 100.000 mc de pamant, cat si a panzei freatice in care s-a infiltrat combustibilul dupa bombardamentele din 1944 si cutremure. Terenul care nu a facut obiectul Petrom City a fost vandut ulterior Raiffeisen Evolution SRL cu pretul de 91 de milioane de euro. Noul sediu va reuni aproximativ 2.500 de salariati ai companiei, imprastiati in acest moment in sapte cladiri de birouri din Bucuresti si Ploiesti. Procesul de mutare a inceput deja si este estimat sa se finalizeze in trimestrul II al lui 2011. „Nu ne-a fost usor sa continuam un proiect de asemenea anvergura, intr-o perioada in care mediul economic s-a dovedit neprielnic. Proiectul a fost demarat inainte de aparitia primelor semne ale crizei, deci a trebuit sa ne adaptam si sa cautam cele mai bune solutii pentru a asigura fondurile necesare intr-un mediu economic profund schimbat”, a declarat Reinhard Pichler, directorul financiar al Petrom. Petrom city In cifre
* 130 de milioane de euro – investitia
* 100.000 mp – suprafata totala desfasurata a proiectului
* 2.500 – numarul angajatilor transferati in noul sediu
* 900 – numarul locurilor de parcare
* 9,5 mp – suprafata medie per angajat (8-12 mp in Europa)
* 1,7 km – infrastructura stradala construita de Petrom
* 4.000 – numarul de oameni implicati in constructia Petrom City
* 22.000 tone/an – reprezinta reducerea emisiilor de CO2
* 2.000.000 litri – de produse petroliere au fost extrase din procesul de decontaminare
Reiau ce mi-a atras atenţia
- 2.000.000 litri – de produse petroliere au fost extrase din procesul de decontaminare
- Petrom a cheltuit 10 milioane de euro pentru decontaminarea unei suprafete duble de teren, proprietate a companiei. Aceasta a presupus curatirea solului, fiind decopertati 100.000 mc de pamant, cat si a panzei freatice in care s-a infiltrat combustibilul dupa bombardamentele din 1944 si cutremure.
Deci pe actualul teren a existat un depozit de combustibili, în perioada interbelică şi în anii celui de-al doilea război mondial. Atunci mi-am amintit că văzusem în colecţia lui Willy Pragher nişte fotografii foarte interesante cu depozitul OSIN şi în momentul ăla am făcut legătura.
Vă las să vă delectaţi cu nişte poze de epocă:
Aceste fotografii document de mai sus amintesc de o Românie prosperă, o Românie cu o industrie petrolieră pe locul 2 în Europa şi pe locul 7 în lume, o vreme când România avea un cuvânt greu de spus în economia mondială.
Dar, după cum am mai spus înainte, mă bucur că pe acest teren nu a răsărit o monstruozitate, ci ceva de bun simţ.
