Odată cu realizarea, în anul 1964, a ansamblului de locuinţe Militari, începe să capete contur primul tronson din această importantă arteră de penetraţie în oraş. Străbătând, pe o lungime de cca. 2,5 km. un teritoriu dens populat, în lungul zonei industriale Militari, traseul bulevardului intersectează la 45 de grade o reţea de străzi paralele trasate pe un sistem rectangular, cu un fond construit de slabă calitate şi lipsit de dotări edilitare.
Acţiunea de modernizare a Bd. Păcii a reprezentat un vast program de urbanizare a zonei, cu profunde implicaţii sociale, prefigurate în Schiţa de sistematizare a capitalei.
Cu excepţia ansamblului Militari, care rezolvă şi o mare parte a frontului de nord a Bd. Păcii, sistematizarea s-a făcut în mai multe etape, caracterizate prin măsuri care au vizat, în principal, creşterea gradului de confort al construcţiilor proiectate şi dispunerea lor în teren, în vederea realizării, în final, a unui amplu bulevard de acces spre centrul capitalei.
Odată cu finalizarea fronturilor, a fost reluat studiul în adâncime al întregii zone pe latura de sud, fapt în urma căruia, pe baza aprobărilor primite, sunt în curs de execuţie un număr de aproape 8.000 de apartamente pe tot acest teritoriu.
Pentru realizarea B-dului Păcii, de la primele variante ale studiilor începute în 1970, s-au parcurs numeroase etape, finalizarea ansamblului fiind propusă pentru anul 1979, cu blocurile 1 şi B, care vor constitui accentele la intrarea dinspre Piteşti a bulevardului.
În ideea realizării cadrului urban corespunzător unei mari căi de penetraţie în oraş, traseul longitudinal al arterei nu poate fi desprins de caracterul său cinetic şi reversibil. Aceasta ne-a condus la ritmuri de volume, tratări continue şi discontinue în succesiunea volumelor, la prevederea unor fronturi de lungime mare, pe care le-am considerat proprii unei artere de o asemenea ampriză.
Pentru a nu realiza o arteră coridor, am urmărit să opunem frontului de nord, realizat parţial cu blocuri bară lungi, cu unele intervenţii de blocuri punct, un front variat volumetric, atât prin conformarea în plan, cât şi ca regim de înălţime. Accentele verticale sau mici incinte către bulevard accentuează caracterul dinamic al arterei creînd un ritm al întregului traseu.
Pe latura de nord, unde o serie de blocuri punct, existente, prin dispunerea lor la un pas foarte mare nu se încadrau în compoziţia ansamblului, s-au amplasat blocuri alipite de calcanele acestora, completând armonios fronturile bulevardului.
Studiile viitoare vor delimita întreg cadrul aferent zonei Militari, cuprinzând şi zona de la nord de Bd. Păcii, spe Bd. Uverturii, precum şi rezolvările ce se vor da zonei de lacuri Roşu-Ciurel, pracurilor, zonelor de agrement şi dotărilor orăşeneşti prevăzute.
Se estimează că, faţă de studiul iniţial al bulevardului în curs de finalizare, pe o suprafaţă de 43,5 ha, în care s-au realizat un număr de 8.300 apartamente fizice, să se realizeze la sud, între Bd. Păcii şi str. Liniei (lucrări în curs de execuţie), un număr de 7.000 de apartamente, iar între bulevard şi bd. Uverturii la nord, un număr de 8.500 de apartamente.
Desigur, rămâne ca un deziderat imediat reconsiderarea parţială a frontului de sud al Bd. Armata Poporului – unde s-au realizat, în prezent, construcţii de o deosebită importanţă pentru oraş, ca Academia Ştefan Gheorghiu şi extinderile Combinatului de confecţii şi tricotaje Bucureşti – construcţii ce se asociază dificil restului frontului existent pe această latură, până la Fabrica de lapte.
Arh. Paul Focşa
[Arhitectura, 1979]