Bucureştiul de deasupra

Sunt băiat de Bucureşti. De când eram mic, mi-a plăcut Bucureştiul văzut de sus. Şi noaptea. Şi noaptea de sus. Pe majoritatea bucureştenilor ne sâcâie realităţile cotidiene din stradă, dar de sus, oraşul e cu totul altfel. E frumos. De mic, mi-a plăcut să mă caţăr pe blocuri. Când am început să ies din ţară, am văzut cum alte urbi europene profită de locaţiile la înălţime, făcându-le accesibile publicului larg, şi nu doar curioşilor înarmaţi cu entuziasm, curiozitate şi chei şterpelite de la administraţiile de bloc. De curând, am descoperit unul dintre primele astfel de locuri din Bucureşti. Locaţia face posibilă o privelişte de excepţie.

Hotel Intercontinental şi Arcul de Triumf.

 

18 Lounge by Embassy este un restaurant/cafenea/bar ce ar putea fi uşor clasat în categoria localurilor de fiţe. Feţele prezente de obicei aici susţin această idee. Totuşi, preţurile, cel puţin la partea de „lounge” (doar băuturi, afară pe terasă), sunt de bun-simţ. Ceea ce face acest local unic în Bucureşti este amplasarea. 18 Lounge se află la etajul 18 (see what they did there?) al unuia din „gemenii” City Gate din Piaţa Presei Libere, şi anume cel sudic, oferind o privelişte unică asupra oraşului.
Prima oară când am fost acolo, eram nepregătit din punct de vedere fotografic, şi nu am putut să prind decât următorul cadru cu ajutorul unui telefon cu cameră.
Despre serviciile oferite de local, nu vă pot spune prea multe. Sincer, nu prea m-au interesat, dat fiind că eram preocupat cu ce era dincolo de geamuri. Totuşi, dat fiind că e destul de obositor de ajuns acolo cu transportul în comun, am ales să mai scutur praful de pe maşină, şi aşa am avut ocazia să încerc un cocktail fără alcool absolut minunat. Se cheamă Banana… ceva şi are chiar piure de banane. Preţul, tot de bun-simţ. Revenind la privelişte…
Frumuseţea stă în detalii. Priveliştea per ansamblu este impresionantă, iar luată la bani mărunţi cu zoom-ul dezvăluie multe din clădirile-emblemă ale Bucureştilor văzute dintr-un unghi inedit.
Clădirea BRD; întunecatul Bucharest Tower Center – ăl mai ‘nalt zgârie-pomi al ţării; veşnic veghetoarea Casă a Republicii; Mânăstirea Caşin.
Euro Tower de pe Barbu Văcărescu şi, pentru ochii mai ageri, turnul de paraşutism din Parcul 23 August (după mine) / Naţional (după Raiden).
Mândria infrastructurii bucureştene – Pasajul Basarab.

Ce găseşti „după blocurile gri” ale Bucureştilor este cu totul diferit de ce ţi se arată deasupra lor.