Enigme pe bulevardul Ion Mihalache (II)

Partea a doua a călătoriei noastre pe bulevardul Ion Mihalache începe imediat după Piaţa 1 Mai şi continuă până la capătul dinspre Calea Griviţei (Piaţa Clăbucet). Vom urmări evoluţia acestei importante artere de circulaţie şi transformările din ultimele decenii.

Pentru început, să urmărim harta zonei (Atlasul Bucureşti 2004):

Prima stradă de după piaţă, pe dreapta, se numeşte Postelnicului. Pe colţ există un bloc cu 4 etaje:

Dl Şerban Lăcriţeanu a pozat în acest loc înainte de construirea blocurilor, pe data de 10 martie 1976. Se observă cele două clădiri înalte, care au rămas întregi, neafectate de sistematizare, întrucât bulevardul, fiind suficient de lat, nu a fost lărgit:

Urmează marea intersecţie cu strada Turda (spre stânga) care duce spre Podul Grant şi bulevardul Mareşal Averescu (spre dreapta), numit înainte Miciurin şi care merge spre Arcul de Triumf:

Pe locul acestui bloc de colţ s-a aflat mai înainte o clădire cu 3 etaje, în stil romanic. Iată cum arăta, cu puţin înaintea demolării (7 iunie 1977):

În acea perioadă, tramvaiul 3 circula deviat, datorită lucrărilor care se executau la linii.

Trecând pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, ajungem într-o zonă cu străduţe, unde casele au scăpat nevătămate. Prima pe stânga se numeşte Virgil Pleşoianu:

Imediat după aceasta, urmează strada Inginer Dumitru Zosima:

Pe data de 19 ianuarie 1979 s-a produs un blocaj al circulaţiei tramvaielor pe bulevard, în zona Pieţei 7 Noiembrie, după cum ne dovedeşte această imagine a d-lui Lăcriţeanu:

În prezent, piaţa se numeşte Domenii şi a fost modernizată. S-a construit şi un complex de magazine în dreptul staţiei de autobuze:

Tot în acea zi de iarnă, de care am pomenit mai sus, dl. Lăcriţeanu a pozat din dreptul intersecţiei cu strada Alexandru Constantinescu (fostă Câmpina), care merge spre mânăstirea Caşin:

Frontul de clădiri din poza precedentă, de pe latura opusă pieţei, este cuprins între străzile Panait Istrati (în plan îndepărtat) şi Clucereasa Elena (în prim-plan). Iată cum arată în zilele noastre:

O altă fotografie a lui Şerban Lăcriţeanu (care locuia în apropiere) a fost făcută tot în 1979 dintr-un loc aflat între străzile Mlădiţei şi Trotuşului. Blocul înalt din spatele tramvaiului se află la colţul cu strada Caraiman:

Vila din dreapta, reabilitată, adăposteşte la parter un cabinet stomatologic, după cum puteţi vedea în poza următoare:

Tot pe partea stângă, în sensul nostru de deplasare, vom remarca mai multe asemenea vile tipizate, printre care şi pe cea de la numărul 249 (detaliu):

Dincolo de parcul „Cireşarii” există un alt grup de străduţe, pe stânga, între care am remarcat-o pe cea numită General Emanoil Ionescu (1893-1949), fostă Tamponului:

Pe partea dreaptă ajungem la o intersecţie importantă, şi anume cu strada Aviator Popişteanu. Pe aici circulă autobuzele liniei 105 către bd. Expoziţiei şi Piaţa Presei:

Revenind pe stânga, voi preciza că la nr. 319 se află hotelul Samaa, deschis în mai 2006:

Tot pe partea stângă, la mică distanţă, se găseşte un imobil cu 4 etaje, având la parter mai multe firme (electrocasnice, amanet, asigurări şi un plafar):

Clădirea se afla pe vremuri la colţul cu strada Constantin Stere, care însă a fost scurtată în anii ’60, iar acum se termină în spatele blocurilor.

Dl. Lăcriţeanu a surprins, la rândul lui, imobilul, în iarna anului 1979, împreună cu un tramvai utilitar de tip V56:

Pe dreapta, la numărul 160 A, colţ cu strada Alpiniştilor, se află o clădire masivă cu 2 etaje, unde funcţionează un laborator de analize medicale:

Cu puţin înainte de capăt, pe partea dreaptă, există un segment al bulevardului pe care s-au păstrat câteva case vechi. Spre dreapta, pornesc două străzi cu sensuri unice (Clăbucet şi Puţul lui Crăciun), străbătute de linii de tramvai care formează o buclă de întoarcere. Dincolo de această ultimă străduţă, se află un complex de clădiri cu profil agro-alimentar, numit Piaţa Chibrit:

Iar pe partea opusă se găseşte un bloc cu 7 etaje, având la parter un sediu al Poştei Române (oficiul 32):

O ultimă fotografie, realizată în 1964 de către americanul Carl Mydans, ne oferă o perspectivă luminoasă asupra bulevardului, numit pe atunci 1 Mai, de la înălţimea blocului-turn aflat pe Calea Griviţei:

Tramvaiul care traversează şoseaua era al liniei 3, care venea dinspre cartierul Chitila (strada Mezeş) şi se îndrepta spre Piaţa Victoriei iar apoi, trecând pe strada Uranus ajungea, în final, la capătul de pe bulevardul Ghencea.

Autobuzele care staţionează aparţineau liniei 34 şi circulau pe Magistrala Nord-Sud, pe la Piaţa Unirii, având celălalt capăt la Piaţa Muncii.

Aceasta a fost, pe scurt, povestea romanţată a unui bulevard oarecum mai deosebit faţă de celelalte, pe care sistematizarea s-a făcut „cu cap”, salvându-se clădiri importante. Mă simt legat de el, deşi n-am locuit niciodată acolo, şi mă bucur să constat că unele zone au rămas neatinse de urgiile acelei perioade. Râzând în soare, vechile clădiri trăiesc acum o nouă tinereţe şi speră într-un viitor mai bun, înseninat.