Am fost stimulat sa abordez subiectul asta de o postare a lui Vlahul. El ne aratase o imagine cu Coloseul Oppler. Eu aveam date despre Oppler.
Acum e cazul sa ne intrebam despre care Oppler e vorba? Caci cel mai cunoscut este Carol H. Oppler dar au mai existat si alti H.Oppler. De asta sper ca se va bucura Dan Rosca ce mai stie si el cate ceva si cred ca o sa ne spuna caci mi-a marturisit ca mai citeste in taina ce scriem eu si prietenii din lista blogului. In colectia de date istorice despre Bucuresti a lui Parusi sunt citati doi autori la pagina 392 (Ionascu si Popescu Traian) care ne informeaza ca in 1892 Carol H. Oppler ar fi infiintat o fabrica de bere in zona Izvor. E frumos pentru ca imediat mai jos ni se spune despre infiintarea fabricii de ciocolata a lui C.I.Zamfirescu iar eu v-am arat mai demult ca Oppler i-a cumparat casa lui Zamfirescu de pe Bd. Elisabeta colt cu Academiei.
Dar revenons a nos bieres! Gresit ce ne spun domnii respectivi pentru ca fabrica de bere exista de aproape 30 de ani. Nu numai ca se vede pe planurile orasului dar pot sa aduc si niste documente in care se vorbeste despre asta (evident de la Arhivele Nationale, Directia Municipiului Bucuresti, un dosar din 1865).
Asa ne dam seama ca fabrica de bere a fost facuta de un Wilhelm Herlich (nu sunt sigur din cauza caligrafiei dar altundeva e mentionat „Herlichi” de catre un functionar) Oppler, de unde si particula „H” in numele celorlalti de dupa. Semnatura acestuia pe o scrisoare catre consiliul comunal:
Se vede treaba ca „streinul” Oppler a obtinut ingaduinta sa-si faca propria caramida din pamantul unde urma sa-si faca acea fabrica de bere desi nu se mai permitea fabricarea de caramizi in interiorul „raionului” orasului ci numai dincolo de bariere. Acesta rezulta indirect din textul de mai jos:
Acelasi lucru cerea mai tarziu si un proprietar din Dealu Spirii care trebuia sa „infrumuseteze orasul” si sa taie niste strazi pe terenul lui. Numele lui era B. Lazurrenu.
Acum cred ca ne putem da seama de unde provine numele disparutei strazi Lazureanu despre care atat de frumos a pomenit Raiden intr-un amplu si recent articol al sau. Acest Lazureanu, in jalba sa din ianuarie 1865 prin care cere sa-si fabrice caramida invoca permisiunea ce s-a mai dat „fabricantului de bere Opler”. Pentru ca si acesta, la randul lui, lupta pentru „infrumusetarea orasului” si dorea nivelarea malului proprietatii sale din zona Izvor (deci niciun dubiu ca e Oppler cel corect). Oppler se vaita in scrisoarea respectiva, datata 1862, ca devenise proprietar cu sacrificii si nu intelegea cum de nu e lasat sa dispuna cum doreste de proprietatea respectiva atat timp cat actiunile sale „nu sunt vatamatoare enteresului generalu”.
Iata mai jos si planurile orasului din 1871 (aceeasi situatie ca in 1875) si din 1893de unde rezulta atat existenta proaspetei fabrici de bere cat si a proaspetei strazi care purta numele proprietarului terenului pe care s-a trasat.
Revenind la imboldul de la inceput, Coloseul Oppler era legat de fabrica de bere dar putea sa fie la fel de bine si in relatie cu fabrica de olarie smaltuita R.H. Oppler de mai la vale.
Vreau sa concluzionez cu faptul ca Lazureanu il cunostea pe Oppler si pana la urma ei au infrumusetat orasul, fiecare in parte.
DE ADRIAN CRACIUNESCU
