Desi mi-am promis ca nu voi face articol separat despre Parlament (sau Casa Poporului sau Casa Republicii), am dat peste patru fotografii de exceptie de pe santierul acestei constructii ceausiste megalomanice si m-am razgandit.
Este vorba de patru cadre luate de pe inaltimile edificiului, in a doua parte a anilor ’80. Imaginile nu sunt importante pentru betoanele si schelele prezente, ci pentru fundal, unde gasim elemente surprinzatoare, care merita discutate in amanunt. –>
Dupa cutremurul din 1977, Ceausescu a scos din sertar planurile de sistematizare a centrului Capitalei din vremea Regelui Carol al II-lea si le-a amplificat la proportii faraonice. Au aparut, asadar, cladirile si arterele ce alcatuiesc noul Centru Civic. „Giuvaerul” este Casa Republicii, a carei constructie a demarat in 1984, dupa ce in prealabil cartierul istoric Uranus-Izvor de pe Dealul Arsenalului (zis si Spirii, zis si Uranus) a fost ras de pe fata pamantului.
Prima fotografie de la inaltime are cap de perspectiva actuala intersectie a Splaiului cu bd. Libertatii (nou-creat), nu departe de fostul Pod Mihai-Voda. In dreapta, se vad blocurile ministeriale in constructie, iar mijlocul pozei este obstructionat de betoane.
Exact in zona ascunsa fusese Dealul Mihai-Voda (zis si Dealul Arhivelor), un damb in prelungirea Dealului Uranus pe care se situa Manastirea Mihai-Voda, sediul Arhivelor Statului. Manastirea a fost demolata, pastrandu-se doar clopotnita si biserica, translate in str. Sapientei, in spatele blocurilor in constructie. Dealul a fost apoi nivelat, aparand acolo maidanul numit pompos „Parcul Izvor”. In fotografia de Andrei Pandele, se observa manastirea in demolare, cu turla Teatrului Bulandra pe fundal.
In stanga-sus, se gasesc emblematicele imobile de la Podul Izvor – Liga Culturala (Teatrul Bulandra) si Caminul Studentilor Medicinisti. Pe malul opus al Dambovitei, cladirile dintre Splai si strada Izvor fusesera distruse. Zona demolata corespunde actualei intrari in statia de metrou Izvor, in timp ce strada omonima a fost stearsa partial, ea incepand astazi de la intersectia bd. Natiunile Unite – str. Hasdeu.
O privire din prezent spre aceasta zona ne prezinta un „parc” linistit, o zona aerisita si curatata atent de istorie. In fata blocurilor din dreapta se ridica Manastirea Mihai-Voda, iar intregul perimetru al parcului era construit si avea retea stradala, pe care generatiile mai varstnice de bucuresteni si-o amintesc sigur.
Strada Uranus, care in trecut incepea de la Podul Izvor, a fost stearsa si ea de pe harta pe acest tronson. Cu rosu, am marcat traseul ei aproximativ pe configuratia din prezent.
Dealul Arsenalului vazut dintr-un unghi opus celui precedent: Casa Republicii paraziteaza orasul si impresioneaza doar prin dimensiunile grotesti. „Parcul” Izvor nu isi justifica nicidecum existenta, mai ales ca Gradina Cismigiu este foarte aproape. Repopularea perimetrului cu cladiri este de preferat.
A doua fotografie de pe inaltimile santierului se concentreaza pe strada Izvor. Intamplator, este vorba de tronsonul existent si astazi, dar cu modificari majore.
Zona arata astfel in zilele noastre – „curtea” Casei Poporului este un maidan, iar strada Izvor a devenit, dupa anul 2000, o Mecca a hotelurilor moderne.
Revenind la imaginea veche, in stanga-sus se observa stadionul ONEF, ulterior ANEF, ulterior Republicii, inainte de desfiintare. Zona inconjuratoare fusese deja demolata.
O imagine din 1955 arata ce frumos plasat era stadionul in cartierul Izvor (se vede si turla Teatrului Bulandra), panorama fiind impresionanta. Aveas intrari si prin str. Izvor, si prin str. Maior Ene (stearsa de pe harta). Pe stadionul ANEF se desfasurau manifestatiile de Ziua Restauratiei in anii ’30. Dupa al Doilea Razboi Mondial, aici fost condamnat „fascismul”, s-au organizat manifestari proletare si au avut loc diverse meciuri de fotbal, unele cu succese rasunatoare pentru tanara Republica Populara Romina. Denumirea complexului sportiv a fost schimbata in „Republicii”.
Stadionul istoric a fost acoperit brutal si transformat in parcare subterana pentru Casa Republicii. De sus, silueta vechii arene este inca vizibila.
In fapt, astazi se mai pastreaza din vechea structura doar intrarile inspre peluza, dinspre str. Izvor si str. Putul cu Apa Rece (disparuta). Peretii mentin placajul original. Combinatia de relicva-parcare este foarte ciudata si putini mai stiu ca de fapt privim un fost stadion, nu o parcare.
In partea dreapta a zonei superioare a fotografiei de arhiva se observa o „oaza” de case. Este vorba de zona strazilor General Dragalina (fosta Rozmarin in vremea comunistilor) si Pretorienilor. Este singura ramasita din vechiul cartier Izvor care mai supravietuieste, facand tracerea spre cartierul Cotroceni.
In mare, casele se pastreaza si astazi, cu exceptia micilor hale cu acoperis tuguiat de la strada Izvor, demolate, pe locul carora a aparut un hotel mare si nou. Strada Gral. Dragalina are forma de potcoava, cele doua brate fiind legate de ingusta str. Pretorienilor – o zona linistita si pitoreasca.
Asa arata zona privita de peste Parcul Izvor. Hotelul de care faceam vorbire mai sus apare brutal in peisaj, pe langa casele mai modeste de pe str. Hasdeu.
A treia vedere de sus largeste cadrul si vedem nu numai str. Izvor, dar si str. Bogdan Petriceicu Hasdeu. Se observa mai bine distrugerile din zona adiacenta stadionului Republicii. Strazile in panta si casele interbelice fusesera distruse deja, iar in locul lor aparusera temporar baraci de muncitori. In dreapta-sus, plopii singuratici marcheaza tronsonul sters din str. Izvor, care se afla astazi sub „parcul” cu acelasi nume.
Sa analizam si strada Hasdeu. Latura dinspre Parcul Izvor fusese demolata complet, ramanand in picioare, pe partea opusa, cladiri mari cum ar fi Institutul Cantacuzino sau Facultatea de Stiinte.
Situata pe coltul str. Hasdeu cu Splaiul Independentei, Facultatea de Stiinte (chenar galben) este o cladire impunatoare, pe care am reusit sa o pozez dintr-un unghi similar celui din anii ’80.
Cu chenar rosu am marcat fostul amplasament al Facultatii de Chimie (apartinand de Universitatea din Bucuresti). Aceasta era si ea impunatoare si definea, impreuna cu Facultatea de Stiinte, Facultatea de Drept si Facultatea de Medicina Veterinara, un district universitar. Din nefericire, cladirea a cazut la cutremurul din 1977, locul ramanand viran dupa aceea. In imaginea de mai sus, Facultatea de Chimie este pozata de peste vechiul Pod Hasdeu.
Pe un cadru actual de la o inaltime mai mica, am marcat cu aceleasi chenare cele doua facultati, pentru comparatie. Pe locul Facultatii de Chimie creste iarba, refacerea ei nefiind luata in considerare de autoritati, desi se putea realiza o simbioza in stilul Liceul Lazar – Parcul Cismigiu.
Ultima vedere de sus este si cea mai spectaculoasa. Nemaiaparand betoane si fiare in cadru, dimensiunea distrugerilor facute in numele socialismului apare si mai terifianta. Cadrul-unicat prezinta vecinatatea strazii Uranus, mergand spre intersectia cu Calea 13 Septembrie – flancata de un front de blocuri inalte, in constructie.
Pentru comparatie, aproximativ acelasi cadru in zilele noastre – un maidan uscat si inestetic, in inima orasului. Strada Uranus a disparut din curtea Casei Poporului.
Mutand unghiul mai spre dreapta, apar in imagine Casa de Oaspeti (Hotelul Marriott) si Ministerul Apararii, ambele parte a complexului noului Centru Civic. Pentru Hotelul Marriott, a fost distrusa Piata Puisor, largita si redenumita in zilele noastre Piata Arsenalului.
Aceeasi vedere, fotografiata din unghiul opus, dinspre fosta Piata Puisor. Gardul care delimiteaza curtea Parlamentului de resul orasului ascunde de privirile trecatorilor pustiul arealului.
Si totusi, chiar si dupa atatia ani in care a crescut vegetatie pe locul strazilor, caselor si bisericilor din cartierul Uranus, se observa un perimetru proaspat defrisat si semi-delimitat cu garduri.
Este chiar amplasamentul viitoarei catedrale Patriarhale – Catedrala Mantuirii Neamului Romanesc. Asa intelege Biserica Ortodoxa Romana sa raspunda megalomaniei ceausiste – printr-o alta monstruozitate. Catedrala-gigant, finantata si din bani de la buget, va beneficia si de un complex de cladiri adiacente, inspre viitorul bulevard Uranus (ce va taia curtea Parlamentului in prelungirea strazii Hasdeu).
Am incercat o simulare puerila (e „la misto”, nu e „profi”, nu e la scara) pentru a vedea cum ar arata Catedrala in spatiul deja existent. Monstruos, dar, precum sugereaza Patriarhul Daniel, va fi un Mall spiritual, cu parcari si magazine de articole bisericesti la subsol. Motivatia primara a constructiei megalomanicului edificiu este, in opinia BOR, insuficienta spatiului in altarul actualei Catedrale Patriarhale. Sfantul Sinod cu zecile sale de inalti prelati nu mai incape in altarul constructiei din Dealul Patriarhiei!
Revenind la aspectele istorice, strada Uranus a fost afectata grav de demolari, nemaiexistand azi decat un ciot, intre Calea 13 Septembrie si Calea Rahovei. Tronsoanele de inceput (zona Parcului Izvor) si de mijloc (zona Casei Republicii) au fost sterse pentru totdeauna. In imagine, zona Fabricii de Paine „Flamura Rosie” de pe str. Uranus in martie 1984. Se demoleaza cu spor.
Referindu-ma din nou la imaginea aeriana, in stanga-sus, sub macarale, se observa un alt perimetru demolat. Acolo se facea loc pentru Casa Stiintei, pe tronsonul nou din Calea 13 Septembrie. Strazi precum Salvatorului, Arionoaiei si altele care se faceau din Uranus in stanga, au pierit sub lama buldozerelor.
In prezent, zona adiacenta Casei neterminate a Stiintei (unde are birouri si Academia Romana) este un maidan periculos, bantuit de haite de caini maidanezi. Cu toate acestea, chiar pe strada Sabinelor, langa maidan, a aparut un imobil nou de apartamente.
Fireste, cea mai interesanta parte a pozei vechi este reprezentata de perimetrul inca nedemolat pe atunci vecin strazii Uranus. Se observa constructii mari ce par a fi industriale la prima vedere. Este de fapt vorba de Cazarma Cuza (in prim-plan) si de Scoala de Infanterie nr. 1 (plan secundar), ambele marcate pe detaliul de mai sus. Hotelul Marriott si Ministerul Apararii nu existau inca.
Perimetrul indicat ascunde, printre altele si alte obiective importante, disparute in anii ’80. Ma refer la fostul sediu al Muzeului Militar, demolat, iar muzeul mutat ulterior in str. Stefan Furtuna, actuala Mircea Vulcanescu…
…sau la Monumentul Eroilor Pompieri din Dealul Spirii. Frumoasa statuie se gasea la intersectia strazilor Uranus si Fonteriei. In fotografia dinaintea demolarilor (de Andrei Pandele – stanga), str. Fonteriei coboara spre Mihai-Voda, in timp ce linia de tramvai marcheaza str. Uranus. Zona aceasta nu mai exista. Monumentul a fost mutat in fata Hotelului Marriott (dreapta).
In final, cateva fotografii, tot de arhiva, dar color, cu Casa Republicii in stadiu avansat de constructie – finalul anilor ’80.
Fatada nordica, dinspre Parcul Izvor, atunci si acum.
Fatada nordica, plus iarba ce creste pe locul cartierului Izvor.
Fatada sudica, dinspre Calea 13 Septembrie, atunci si acum. Aici se afla acum intrarea in Senatul Romaniei si, din poza veche, putem observa ca trebuia sa aiba numai 3 portaluri, pe proiectul initial.
In fine, o poza actuala cu fatada estica – cea principala (sus), dinspre Piata Constitutiei. Jos, o vedere din prezent cu cartierul Uranus, cosmetizat de Ceausescu astfel incat este de nerecunoscut. Acesta este orasul cu care Marele Carmaci vroia sa intre in istorie. Un oras aerisit, cu cladiri imense, total contrar traditiei bucurestene. Progresul este binevenit, insa daca este facut cu cap si nu cu distrugerea totala a patrimoniului irecuperabil atat de valoros.
